Conform studiului pilot al Anchetei Forţei de Muncă, din mai 1998, populaţia economic activă este 49% din populaţia totală, mai mult de jumătate fiind bărbaţi. Numărul total al şomerilor , conform criteriilor Biroului Internaţional de Muncă a fost de 167 mii persoane, inclusiv 61% – bărbaţi ori 9.4% din populaţia activă. Numărul şomerilor oficial înregistraţi e foarte mic, constituind32 mii persoane la 1 ianuarie 1999.
Problemele principale cucare se confruntă salariaţii din Moldova sunt restanţele la salarii şi la alte plăţi, remunerările în natură, concediile fără plată, regimul redus de muncă. Ponderea salariaţilor cu regim redus de lucru s-a mărit în decursul anilor 1996 – 1998 în domeniul transportului, depozitării şi comunicaţiei, în schimb ea s-a redus în industria prelucrătoare şi în învăţământ.
S-ar fi putut de aşteptat, că din cauza crizei din Rusia şi deprecierii bruşte a Leului, salariul real în ultimul trimestru a anului 1998 se va reduce. Este paradoxal, dar salariul nominal a crescut cu un ritm mai mare decât IPC. În decembrie s-a înregistrat un salariu real mai înalt cu 20% chiar şi faţă de decembrie 1997. Posibil că efectul crizei a început să se simtă în ianuarie 1999 odată cu înregistrarea unui salariu mai mic decât în decembrie 1998 cu 30% şi decât în ianuarie 1998 cu 10%.
Salariul mediu lunar variază mult pe ramuri. Salariul celor din agricultură, sănătate şi sfera socială continuă a fi cel mai jos. Astfel salariul mediu lunar din agricultură a crescut din 1994 până în 1998 doar cu 59.3 lei ceea ce nu constituie nici măcar o dublare a lui pe parcursul aceştor ani. Pentru industria prelucrătoare s-a înregistrat o majorare de 260.8 lei în 1998 faţă de 1994, ceea ce constituie mai mult decât o dublare a lui (de 2.6 ori). În domeniul activităţilor financiare se poate spune că s-a înregistrat o majorare mai considerabilă a salariului mediu lunar – de 3,6 ori faţă de 1994 şi constituia în 1998 1131.1lei pe lună. Cu toate aceste diferenţe dintre salarii salariul mediu lunar pe economie przenta o majorare faţă de 1994 de 2.3 ori şi constituia 252lei pe lună.
Din 1994 până în 1998, creşterea salariilor medii lunare nominale din agricultură, industria de prlucrare şi sectorul financiar a fost de 75%, 162% şi 357% respectiv. Cu alte cuvinte, decalajul dintre salariile celor din agricultură, industria de prelucrare şi sectorul financiar a devenit foarte mare. Dacă în anul 1994, salariul nominal din sectorul financiar şi industria de prelucrare a fost de 3.65 şi 1.85 ori mai mare decât cel din agricultură, atunci în 1998 acest decalaj a crescut până la 8.2 şi 3 ori. Aceast indică o înrăutăţire în distribuirea venuturilor în economie.
Conform estimaţiilor DASS, veniturile băneşti ale populaţiei din RM au fost 7022600000 lei , ce constituie cu 188700000 lei mai puţin decât în 1997. Cu toate că salariul a rămas sursa principală a veniturilor gospodăriilor casnice, ponderea lor este în descreştere, reducându-se în 1998 până la 33.8 %. O parte din aceste schimbări se pot explica prin neachitările la timp a salariilor. O parte crescândă a salariilor se plăteşte în natură. Ponderea pensiilor şi îndemnizaţiilor în veniturile totale a fost în descreştere din 1992 până în 1996, dar în 1997 şi în 1998 s-a majorat până la 21.4% şi 26.3%. O sursă importantă a veniturilor populaţiei constituie veniturile din comercialiyarea producţiei proprii, ponderea cărora în 1997 a fost de 9.9% şi în 1998 – 9.7%. Aceasta se explică prin creşterea suprafeţelor de pământ trecute în proprietate privată, înrăutăţirea nivelului de trai şi activitatea economiei tenebre.
Urmărind cheltuielile băneşti ale populaţiei se observă rducerea ponderii cheltuielilor pentru mărfuri în suma totală de cheltuieli. În acelaşi timp creşte ponderea cheltuielilor pentru prestarea serviciilor. Parţial aceasta se explică prin modificarea ra pidă a preţurilor relative în urma majorării tarifelor la servicii.
Estimările obţinute arată că există un decalaj mare între veniturile gospodăriilor urbane şi rurale, constituind la venitul disponibil lunar pe cap de locuitor 35.5% în mediu pe 1997.
Venitul din activitatea salarizată, care a constituit 36.4% din venitul disponibil s-a redus în urma reducerii veniturilor din activitatea salarizată a gospodăriilor casnice din localităţile rurale. Venitul din activitatea nesalarizată a constituit 42.4% în venitul disponibil, iar în localităţile rurale – 67.2%. Cca 97% din venitul celor din localităţile rurale sunt de provenienţă agricolă. Sursele veniturilor gospodăriilo urbane sunt cele mai diverse: activitate agricolă (56%), comerţ (28%) şi îndemnizaţii sociale.
Diferenţele de venituri în funcţie de grupa de clasificare a veniturilor disponibile dintre clasele a I-a şi a V-a sunt foarte mari. Cele din clasa veniturilor superioare sunt de 11.5 ori mai mari ca cele din clasa celor mai inferioare. De notat că în ţările dezvoltate acest indicator variază între 5 şi 6 ori. Cea mai mare parte a veniturilor e concentrată la un număr foarte mic de oameni. Celor 20% din populaţie cu cele mai mici venituri le revine numai 3.4% din venit, pe când altor 20% cu cele mai mari venituri le aparţin 50.3%. Această inechitate continuă să se adâncească.Conform ultimelor date disponibile , în 1997 faţă de 1990 din cauza reducerii puterii de cumpărare s-a redus consumul mediu anual pe locuitor aproape la toate produsele alimentare:
• carne şi produse din carne – 47%
• lapte şi produse lactate – 49%
• ouă – 40%
• peţte ţi produse din peşte – 75%
• ulei vegetal – 54%
• legume – 38%
Din punct de vedere a Dezvoltării Umane printre cele 174 ţări clasificate după longevitate, nivelul de educaţie şi standardul de trai RM se plasează pe locul 113, cu trei poziţii mai jos decât în anul trecut – în grupa ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare.
Către 1 ianuarie au fost înregistraţi cca 7566000 pensionari ori 20% din numărul total al populaţiei. Pensiile şi contribuţiile financiare sunt finanţate din Fondul Social, care la rândul său este alcătuit din contribuţiile efectuate de către agenţi economici, persoane fizice, cât şi transferurile de la bugetul de stat. Nivelul jos de vărsare a plăţilor la Fondul Social, acumularea restanţilor la pensii, creşterea împovărării populaţiei active din cauza îmbătrânirii populaţiei, ponderea înaltă a pensionarilor privelegiaţi şi managementul insuficient al sistemului de asigurare socială a dus la necesitatea unei reforme globale. În octombrie 1998 Parlamentul a aprebat legea cu privire la asigurarea socială a pensionarilor, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999. În această lege este stipulat că a crescut numărul de ani necesari pentru ieşirea la pensie pentru bărbaţi de la 30 la 35 ani şi pentru femei de la 25 la 30 ani. Pe parcursul a 12 ani va creşte şi vârsta de pensionare pentru bărbaţi până la 65 ani şi pentru femei până la 60 ani. Se introduce de asemenea o nouă metodologie cu privire la calculul pensiei pentru vârstă, invaliditate, pierderea întrţinătorului. Conform Legii pensia medie constituie 25% din salariul mediu pe economie înregistrat anul precedent.
Problemele principale cucare se confruntă salariaţii din Moldova sunt restanţele la salarii şi la alte plăţi, remunerările în natură, concediile fără plată, regimul redus de muncă. Ponderea salariaţilor cu regim redus de lucru s-a mărit în decursul anilor 1996 – 1998 în domeniul transportului, depozitării şi comunicaţiei, în schimb ea s-a redus în industria prelucrătoare şi în învăţământ.
S-ar fi putut de aşteptat, că din cauza crizei din Rusia şi deprecierii bruşte a Leului, salariul real în ultimul trimestru a anului 1998 se va reduce. Este paradoxal, dar salariul nominal a crescut cu un ritm mai mare decât IPC. În decembrie s-a înregistrat un salariu real mai înalt cu 20% chiar şi faţă de decembrie 1997. Posibil că efectul crizei a început să se simtă în ianuarie 1999 odată cu înregistrarea unui salariu mai mic decât în decembrie 1998 cu 30% şi decât în ianuarie 1998 cu 10%.
Salariul mediu lunar variază mult pe ramuri. Salariul celor din agricultură, sănătate şi sfera socială continuă a fi cel mai jos. Astfel salariul mediu lunar din agricultură a crescut din 1994 până în 1998 doar cu 59.3 lei ceea ce nu constituie nici măcar o dublare a lui pe parcursul aceştor ani. Pentru industria prelucrătoare s-a înregistrat o majorare de 260.8 lei în 1998 faţă de 1994, ceea ce constituie mai mult decât o dublare a lui (de 2.6 ori). În domeniul activităţilor financiare se poate spune că s-a înregistrat o majorare mai considerabilă a salariului mediu lunar – de 3,6 ori faţă de 1994 şi constituia în 1998 1131.1lei pe lună. Cu toate aceste diferenţe dintre salarii salariul mediu lunar pe economie przenta o majorare faţă de 1994 de 2.3 ori şi constituia 252lei pe lună.
Din 1994 până în 1998, creşterea salariilor medii lunare nominale din agricultură, industria de prlucrare şi sectorul financiar a fost de 75%, 162% şi 357% respectiv. Cu alte cuvinte, decalajul dintre salariile celor din agricultură, industria de prelucrare şi sectorul financiar a devenit foarte mare. Dacă în anul 1994, salariul nominal din sectorul financiar şi industria de prelucrare a fost de 3.65 şi 1.85 ori mai mare decât cel din agricultură, atunci în 1998 acest decalaj a crescut până la 8.2 şi 3 ori. Aceast indică o înrăutăţire în distribuirea venuturilor în economie.
Conform estimaţiilor DASS, veniturile băneşti ale populaţiei din RM au fost 7022600000 lei , ce constituie cu 188700000 lei mai puţin decât în 1997. Cu toate că salariul a rămas sursa principală a veniturilor gospodăriilor casnice, ponderea lor este în descreştere, reducându-se în 1998 până la 33.8 %. O parte din aceste schimbări se pot explica prin neachitările la timp a salariilor. O parte crescândă a salariilor se plăteşte în natură. Ponderea pensiilor şi îndemnizaţiilor în veniturile totale a fost în descreştere din 1992 până în 1996, dar în 1997 şi în 1998 s-a majorat până la 21.4% şi 26.3%. O sursă importantă a veniturilor populaţiei constituie veniturile din comercialiyarea producţiei proprii, ponderea cărora în 1997 a fost de 9.9% şi în 1998 – 9.7%. Aceasta se explică prin creşterea suprafeţelor de pământ trecute în proprietate privată, înrăutăţirea nivelului de trai şi activitatea economiei tenebre.
Urmărind cheltuielile băneşti ale populaţiei se observă rducerea ponderii cheltuielilor pentru mărfuri în suma totală de cheltuieli. În acelaşi timp creşte ponderea cheltuielilor pentru prestarea serviciilor. Parţial aceasta se explică prin modificarea ra pidă a preţurilor relative în urma majorării tarifelor la servicii.
Estimările obţinute arată că există un decalaj mare între veniturile gospodăriilor urbane şi rurale, constituind la venitul disponibil lunar pe cap de locuitor 35.5% în mediu pe 1997.
Venitul din activitatea salarizată, care a constituit 36.4% din venitul disponibil s-a redus în urma reducerii veniturilor din activitatea salarizată a gospodăriilor casnice din localităţile rurale. Venitul din activitatea nesalarizată a constituit 42.4% în venitul disponibil, iar în localităţile rurale – 67.2%. Cca 97% din venitul celor din localităţile rurale sunt de provenienţă agricolă. Sursele veniturilor gospodăriilo urbane sunt cele mai diverse: activitate agricolă (56%), comerţ (28%) şi îndemnizaţii sociale.
Diferenţele de venituri în funcţie de grupa de clasificare a veniturilor disponibile dintre clasele a I-a şi a V-a sunt foarte mari. Cele din clasa veniturilor superioare sunt de 11.5 ori mai mari ca cele din clasa celor mai inferioare. De notat că în ţările dezvoltate acest indicator variază între 5 şi 6 ori. Cea mai mare parte a veniturilor e concentrată la un număr foarte mic de oameni. Celor 20% din populaţie cu cele mai mici venituri le revine numai 3.4% din venit, pe când altor 20% cu cele mai mari venituri le aparţin 50.3%. Această inechitate continuă să se adâncească.Conform ultimelor date disponibile , în 1997 faţă de 1990 din cauza reducerii puterii de cumpărare s-a redus consumul mediu anual pe locuitor aproape la toate produsele alimentare:
• carne şi produse din carne – 47%
• lapte şi produse lactate – 49%
• ouă – 40%
• peţte ţi produse din peşte – 75%
• ulei vegetal – 54%
• legume – 38%
Din punct de vedere a Dezvoltării Umane printre cele 174 ţări clasificate după longevitate, nivelul de educaţie şi standardul de trai RM se plasează pe locul 113, cu trei poziţii mai jos decât în anul trecut – în grupa ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare.
Către 1 ianuarie au fost înregistraţi cca 7566000 pensionari ori 20% din numărul total al populaţiei. Pensiile şi contribuţiile financiare sunt finanţate din Fondul Social, care la rândul său este alcătuit din contribuţiile efectuate de către agenţi economici, persoane fizice, cât şi transferurile de la bugetul de stat. Nivelul jos de vărsare a plăţilor la Fondul Social, acumularea restanţilor la pensii, creşterea împovărării populaţiei active din cauza îmbătrânirii populaţiei, ponderea înaltă a pensionarilor privelegiaţi şi managementul insuficient al sistemului de asigurare socială a dus la necesitatea unei reforme globale. În octombrie 1998 Parlamentul a aprebat legea cu privire la asigurarea socială a pensionarilor, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999. În această lege este stipulat că a crescut numărul de ani necesari pentru ieşirea la pensie pentru bărbaţi de la 30 la 35 ani şi pentru femei de la 25 la 30 ani. Pe parcursul a 12 ani va creşte şi vârsta de pensionare pentru bărbaţi până la 65 ani şi pentru femei până la 60 ani. Se introduce de asemenea o nouă metodologie cu privire la calculul pensiei pentru vârstă, invaliditate, pierderea întrţinătorului. Conform Legii pensia medie constituie 25% din salariul mediu pe economie înregistrat anul precedent.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
