Noţiune de putere politică
Orice fapt social poate dobândi semnificaţie politică. Fenomenul politic este o calitate care poate fi ataşat oricărui fapt social, dacă înlăuntrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca…
Noţiunea de putere
În sens sociologic şi aparent tautologic, puterea desemnează ansamblul sau sistemul relaţiilor de putere constituite într-o societate istoriceşte determinată, exprimând autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi…
Puterea de stat este oficială
Puterea de stat este oficială. Aceasta înseamnă că puterea de stat este legitimă. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaurării democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret şi…
Puterea de stat este o putere politică
Este o caracteristică a puterii de stat argumentată în mod diferit în gândirea marxistă faţă de cea nemarxistă. Pentru Marx şi discipolii săi, esenţa politicii trebuie căutată în lupta de…
Alte caracteristici ale puterii de stat
După cum arătam, afară de aceste caracteristici pe care le găsim – explicit sau implicit – formulate în gândirea specialiştilor marxişti şi nemarxişti, unii gânditori din occident mai adaugă şi…
Puterea de stat este unică
În legătură cu această caracteristică, C. Dissescu arăta, cu mulţi ani în urmă, că “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,” / usammen gehorigkeit”, adică unitatea, legătura comună,…
Puterea de stat are caracter organizat
Privită prin prisma necesităţilor care i-au determinat apariţia, ca şi prin prisma funcţiilor ce le are de îndeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel concepută decât ca putere organizată,…
Puterea de stat este investită cu putere de constrângere materială
Statul a fost şi este conceput ca un sistem de organizaţii care, urmărind realizarea unor funcţii la nivelul societăţii, poate şi trebuie să utilizeze “forţa” în acest scop. Vorbind de…
Teorii contemporane privind suveranitatea
Înţelegând suveranitatea ca puterea absolută nelimitată de nimeni şi de nimic ce se exercită exclusiv şi independent de către stat, mulţi autori contemporani au argumentat, după caz, caracterul permanent al…
Suveranitate – caracteristică esenţială a puterii de stat
Suveranitatea de stat este acea calitate – trăsătură – a puterii de stat de a fi supremă în raport cu oricare alte puteri sociale existente în limitele sale teritoriale şi…
Acte constitutive, translative şi declarative
La baza acestei clasificări se află criteriul efectului produs de actul juridic. Actul contitutiv este acel act juridic care dă naştere la un drept subiectiv civil ce n-a existat anterior.…
În funcţie de momentul în care urmează să-şi producă efectele, actele juridice se împart în acte între vii şi acte pentru cauză de moarte.
Actele care se încheie pentru a-şi produce efectele în timpul vieţii celor de la care emană se numesc acte între vii (inter vivos). Ele sunt marea majoritate a actelor juridice.…
Acte juridice cu titlu gratuit şi acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificări stă scopul urmărit de părţi la încheierea actului juridic civil. Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procură uneia din părţi un folos patrimonial…
Acte juridice unilaterale, bilaterale şi multilaterale.
Această clasificare are la bază criteriul numărului părţilor participante la actul juridic. Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestării de voinţă a unei singure părţi. Actul juridic bilateral reprezintă voinţa concordantă…
Clasificarea actelor juridice civile
Concepţia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare şi abstractizare a trăsăturilor comune tuturor actelor juridice civile care se întâlnesc în circuitul civil. Datorită regimului juridic diferit…
Definiţia actului juridic civil
Prin act juridic civil se înţelege manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice adică de a naşte, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.…
Actele juridice principale şi actele juridice accesorii
La baza acestei clasificări se află raportul ce există între ele. Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenţă de sine stătătoare independentă de vreo legătură cu alte…
După cum au sau nu legătură cu modalităţile actului juridic civil (termen, condiţie, sarcină) distingem acte pure şi simple şi acte afectate de modalităţi.
Actul juridic pur şi simplu este actul care nu este afectat de modalităţi. Intră în această categorie căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei, opţiunea succesorală. Actele afectate de modalităţi este actul care…
Clasificarea actelor juridice civile în acte patrimoniale şi acte nepatrimoniale se face în funcţie de conţinutul lor
Clasificarea actelor juridice civile în acte patrimoniale şi acte nepatrimoniale se face în funcţie de conţinutul lor: Actul juridic patrimonial este actul al cărui conţinut este susceptibil de a fi…
În funcţie de modul lor de încheiere, actele juridice civile se clasifică în acte consensuale, solemne, formale şi reale.
Actele consensuale sunt acele acte care iau naştere în mod valabil prin simpla manifestare de voinţă a părţilor, fără a fi necesar îndeplinirea vreunei formalităţi. În dreptul nostru civil funcţionează…
După importanţa lor actele juridice civile se împart în acte de conservare, de administrare şi de dispoziţie
Actele juridice de conservare sunt actele prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Intră în această categorie actele prin care se întrerupe prescripţia, înscrierea unei ipoteci, somaţia…
În funcţie de rolul voinţei părţilor în stabilirea conţinutului actului juridic civil, distingem acte subiective şi acte condiţie.
Actele juridice subiective se caracterizează prin aceea că întreg conţinutul lor este stabilit prin voinţa părţilor care le-au încheiat. Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil. Actele juridice…
După modul lor de executare, actele juridice civile se împart în acte cu executare imediată şi acte cu executare succesivă.
Actele cu executare imediată sunt acele acte a căror executare se produce o singură dată, printr-o singură prestaţie din partea debitorului. Fac parte din această categorie, darul manual, vânzarea-cumpărarea unui…
După reglementarea şi denumirea lor legală, actele juridice civile se clasifică în acte numite (tipice) şi acte nenumite (atipice)
Sunt acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire stabilită de legislaţia civilă, precum şi o reglementare proprie. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar…
În funcţie de modul cum pot fi încheiate, actele juridice civile se împart în acte strict personale şi acte încheiate prin reprezentare.
Actele juridice personale sunt acele acte care nu pot fi încheiate decât personal, nefiind susceptibile a fi încheiate prin reprezentant. Astfel de acte sunt testamentul, căsătoria, recunoaşterea filiaţiei, etc. Actele…
Formarea şi principiile voinţei juridice
Ceea ce îi determină pe oameni să încheie acte juridice este nevoia lor de a-şi satisface cerinţele de ordin material şi spiritual ale vieţii cotidiene. Aceasta înseamnă că orice act…
Corelaţia dintre consimţământ şi voinţa juridică
Pentru ca un act juridic să ia fiinţă şi să producă efecte, este absolut necesară existenţa unei voinţe care să-l creeze, deoarece actul juridic este manifestarea de voinţă făcută cu…
Principiul capacităţii şi excepţia de la acest principiu
Regula în această materie, consacrată în doctrină şi stabilită şi de practica judecătorească este că orice persoană are capacitate de a încheia acte juridice civile, incapacităţile constituind excepţii de la…
Noţiune şi reglementare legală.
Capacitatea de a încheia acte juridice civile este una din condiţiile de fond, esenţială pentru validitatea actului juridic. Prin capacitate de a încheia acte juridice civile se înţelege aptitudinea subiectului…
Noţiunea şi clasificarea condiţiilor de validitate ale actului juridic civil.
În literatura de specialitate, condiţiile esenţiale de validitate ale actelor juridice au fost desemnate şi prin termenul de elemente esenţiale. Nu credem că ar fi vreo greşeală ca pentru desemnarea…
Condiţiile de valabilitate ale actelor juridice civile.
După reglementările de bază pe care ni le oferă doctrina juridică, condiţiile esenţiale pentru validitatea convenţiilor sunt: Capacitatea de a contracta; Consimţământul valabil al părţii care se obligă; Un obiect…
Condiţiile de validitate ale cauzei
Pentru a fi valabilă cauza trebuie să îndeplinească, cumulativ următoarele condiţii: să existe, să fie reală şi să fie licită. În actele juridice civile cauza lipseşte atunci când una din…
Elementele cauzei
Cauza cuprinde două elemente şi anume: scopul imediat al consimţământului care constă în reprezentarea sau considerarea, în contractul bilaterale oneroase a contraprestaţiei celeilalte părţi, în contractele reale, remiterea bunului, iar…
Noţiunea cauzei actului juridic civil
Cauza este o condiţie esenţială de validitate a actelor juridice civile. Cauza constituie alături de consimţământ cel de al doilea element al voinţei juridice. Prin cauză se înţelege scopul concret…
Viciile de consimţământ
Eroarea. Eroarea este o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic. În raport cu consecinţele pe care le produce eroarea poate distinge voinţa juridică, poate vicia consimţământul sau…
Definiţia şi cerinţele de validitate ale consimţământului
Consimţământul este condiţia esenţială, de fond, prevăzută de lege, pentru validitatea actului juridic civil. Prin consimţământ se înţelege hotărârea unei persoane de a se obliga juridiceşte şi manifestarea în exterior…
Noţiunea şi clasificarea condiţiilor de formă ale actelor juridice civile.
Prin formă a actului juridic civil se înţelege modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă făcut cu intenţia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic concret. Cu…
Principiul consensualismului actelor juridice civile
În principiu, actele juridice civile nu reclamă necesitatea observării vreunor forme pentru validitatea lor. Voinţa juridică manifestată, oricum, prin vorbe, prin înscrisuri, prin semne, etc., este suficientă pentru încheierea unui…
Condiţiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil.
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A)obiectul actului juridic civil trebuie să existe. Această primă condiţie, este şi cea mai importantă, deoarece dacă…
Obiectul actului juridic civil
Noţiune În literatura de specialitate, problema noţiunii obiectului actului juridic civil este controversată. În legătură cu aceasta în principal, au fost formulate trei opinii. Astfel într-o primă opinie se consideră…
Cauze de nulitate relativă
Sancţiunea nulităţii relative a actului juridic intervine în următoarele cazuri: Când consimţământul exprimat în actul juridic a fost viciat prin eroare, dol, violenţă sau leziuni; Când a lipsit discernământul uneia…
Cauze de nulitate absolută
Sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic intervine în următoarele cazuri: Când se încalcă dispoziţiile legale referitoare la capacitatea civilă a persoanei. Este vorba de: a) nerespectarea de către unele persoane…
Cauzele de nulitate a actului juridic
Privite în general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-ar subsemna ideii de nerespectare a dispoziţiilor legale, care reglementează condiţiile necesare pentru ca aceasta să fie valabilă. În doctrină…
Clasificare nulităţii actelor juridice
Teoria nulităţii actelor juridice clasifică aceste acte, în raport de mai multe criterii, astfel: În raport de natura interesului ocrotit de lege şi de regimul ei juridic, nulitatea este de…
Evoluţia concepţiei cu privire la nulitatea actului juridic
În dreptul roman, concepţia asupra nulităţii era cristalizată în două adagii: qui contra legem agit nihil agit precum şi quod nullum est nullum producit efectum. De aici rezultă că nulitatea…
Definiţie şi funcţiile nulităţii
În lipsa unei definiţii a nulităţii actelor juridice în codul civil, literatura de specialitate abundă în definiţii, care, însă, au un numitor comun şi anume acela că nulitatea este o…
Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actelor juridice
Aplicarea sancţiunii nulităţii actului juridic atrage după sine desfiinţarea retroactivă a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor actul juridic nu va mai produce efecte. Cu alte cuvinte actul nul va…
Noţiune şi reglementare
Efectul nulităţii rezidă în desfiinţarea actului juridic din momentul încheierii sale, ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept încălcate. Actul juridic nul poate produce efecte în viitor, iar efectele…
Constatarea nulităţii absolute şi pronunţarea nulităţii relative.
Desfiinţarea efectelor actului juridic lovit de nulitate absolută sau de nulitate relativă trebuie să fie opera instanţei judecătoreşti. Este de notat că rolul instanţei judecătoreşti nu este acelaşi în cazul…
Regimul juridic al nulităţii relative
Regulile care cârmuiesc regimul juridic la nulităţii relative sunt: Nulitatea relativă poate fi invocată numai de persoana ocrotită de dispoziţia legală ce reglementează nulitatea. De pildă, nulitatea relativă pentru viciu…
Regimul juridic al nulităţii absolute
Regulile care cârmuiesc regimul juridic al nulităţii absolute sunt: a)Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. Persoanele interesate pot fi: părţile actului juridic, avânzii cauză ai părţilor, procurorul…
Regimul juridic al nulităţii
Clasificarea nulităţii în absolută şi relativă este deosebit de importantă din cauza regimului juridic diferit al celor două categorii de nulităţi. Acest regim diferit se datorează naturii distincte a interesului…
Definirea cauzelor de ineficacitate a actelor juridice
Nulitatea aşa cum am văzut, este sancţiunea civilă care constă în lipsirea de efecte a unui act juridic, adică desfiinţarea lui retroactivă, deoarece a fost încheiat cu încălcarea normelor referitoare…
Principiul anulării actelor juridice subsecvente ca o consecinţă a nulităţii actului iniţial
Ca o consecinţă a aplicării principiului relativităţii efectelor actului juridic, acesta nu produce efecte decât între părţile de la care emană, iar nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai…
Principiul restabilirii situaţiei anterioare încheierii actului juridic (restitutio in integrum)
Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul principiului retroactiv efectelor nulităţii actului juridic, deoarece desfiinţarea retroactivă a efectelor actului, contrare legii, trebuie să ducă la restituirea reciprocă…
Promisiunea de contract
Caracterizare. Încheierea unui contract poate fi precedată de un acord prealabil între părţi prin care acestea se obligă să încheie, în viitor, contractul respectiv. Obiectul acordului prealabil îl formează deci…
Interesul practic al determinării momentului încheierii contractului.
Cu privire la momentul încheierii contractului se pot învedera următoarele: În raport cu acest moment se va aprecia, dacă revocarea ofertei ori a acceptării a fost sau nu tardivă; Moartea…
Acordul de voinţe
În mod necesar, chiar atunci când părţile sunt faţă în faţă, una dintre ele i-a iniţiativa, exprimându-şi voinţa de a contracta, făcând propuneri pe care le adresează celeilalte părţi, iar…