Dreptul la nume.
Dispozitiile art.10 din Legea nr.8/1996 modificata in 2004 precizeaza ca,, autorul unei opere are dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la constiinta publica,,. Recunoasterea distincta…
Dreptul la inviolabiliatea operei.
Din categoria prerogativelor personale nepatrimoniale ale autorului face parte si dreptul la inviolabilitatea operei si la folosirea ei in conditii conforme cu natura operei respective. Dreptul la inviolabilitatea operei este…
Dreptul de a retracta opera.
Dreptul de retracta opera este ultimul drept moral al autorului. Contraponderea dreptului de divulgare si consecinta directa a caracterului absolut si discretionar al acestuia il reprezinta retractarea. In doctrina romaneasca…
Drepturile patrimoniale.
Dreptului autorului de a obtine avantaje patrimoniale dupa urma operei sale este primul drept recunoscut in favoarea sa si se poate exercita doar subsecvent exercitarii dreptului de divulgare. El are…
Amânarea şi esalonarea plăţii de stat.
Judecatorul sau instanta de judecata este in drept sa decida aminarea sau esalonarea platii taxei de stat pentru una sau ambele parti, tinind cont de situatia lor materiala. Aminarea –…
Ajutorul de şomaj.
Cosideratii generale.Somajul – fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice si consta in ceea ca o parte din salariati ramin fara lucru ca urmare a decalajului dintre cererea si…
Asigurarea pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale consta in stabilirea unor raporturi specifice, prin care se asigura protectia sociala impotriva urmatorelor categorii de riscuri profesionale : diminuarea capacitatii de munca,…
Asigurări de sănătate.
Asigurarea obligatorie de asistenta madicala este un sistem garantat de stat de aparare a intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii prin constituirea , din contul primelor de asigurare, a unor…
Principiile DSS.
Principii generale(egalitatii, asigurarii bazelor legale de functionare a statului, libertatii si egalitatii, responsabilitatii,echitatii si justitiei). Principii speciale ( egalitatea de tratament, universalitatii protectiei sociale, asigurarii obligatorii, finantarii de la bugetul…
Dreptul la pensie.
Pensia – indemnizatie lunara baneascca, destinata asigurarii materiale a persoanelor ce au atins virsta de pensionare, au devenit invalizi sau au desfasurat o perioada indelungata o anumita activitate profesionala, sunt…
Strategia naţională privind protecţia familiei şi copilului.
Familia este celula de baza a societatii, de aceea protectia ei constituie o obligatie primara a satatului. Acordarea indemnizatiilor familiale are ca scop asigurarea protectiei familiei si a conditiilor de…
Prestaţiile familiale.
A. Indemnizatia unica la nastere si concediul de maternitate De la 1 ian. 2007 se stabileste indemnizatia unica la nastere fiecarui copil in cuantum de 1000 lei, atit pentru persoanele…
Protecţia şi dezvoltarea mediului ca sarcină de stat.
Saltul brusc al dezvoltării industriale în ultimele două secole au dus la modificări regretabile, profunde şi accelerate în mediu, atît în cel natural, cît şi în cel artificial. În urma…
Geneza organizării şi legiferării protecţiei mediului în Republica Moldova.
Istoricul apariţiei şi dezvoltării legislaţiei cu privire la ocrotirea mediului în RM poate fi divizat în trei etape: a.) perioada de pînă la 1940, b.) perioada 1940-1993, c.) perioada contemporană…
Organele centrale ale Basarabiei în perioada guvernării provizorii.
În 1812 pt ţarism principalul scop îl reprezenta menţinerea stării de lucruri existente pt că Imp avea nevoie de o imagine favorabilă în exterior. În 1812 ţarismul era conştient de…
Particularităţile vieţii culturale a Basarabiei în timpul administraţiei ruseşti.
Fiind smulsă cu forţa din trupul Principatului Moldova, Basarabia a devenit, după 1812, o colonie şi sub aspect cultural.Regimul ţarist urmărea scopul distrugerii culturii naţionale româneşti care era până atunci…
Activitatea partidelor de orientare socialistă în Basarabia la sfârşitul secolului al XIX-lea-începutul seolului XX.
Partidele de orientare socialistă s-au constituit la sfârşitul sec. al XIX-lea – înc.sec. al XX-lea (PMSDR–1898, 1903; PSR-1902). In analiza activitatii partidelor din acea perioada trebuie evidenţiaţi factorii care au…
Pacea de la Bucureşti şi consecinţele ei pentru Basarabia.
Tratatul de pace a fost semnat pe 16/28 mai 1812 la Bucureşti, în hanul agentului rus Manuc Bei. Tratatul avea 16 articole publice şi două articole secrete. Prin articolele 4…
Reformele administrative şi judiciare din Basarabia în secolul al XIX-lea.
Desfiinţarea şerbiei a condiţionat şi schimbări radicale în organizarea administrativă a Imp. Rus.În acest scop a fost introdus sistemul zemstvelor.Şi daca zemsvea ,prin concepţia sa trebuia să devină un organ…
Dezvoltarea agriculturii Basarabiei în secolul al XIX-lea.
O parte componentă a politicii sociale, promovată de ţarism, a constituit-o politica de colonizare a Basarabiei cu populaţie nou-venită. Prin această politică se urmăreau 2 scopuri:crearea unui suport social al…
Obiectul de Reglementare al Dreptului Internaţional Public.
În realitatea vieţii sociale oamenii intră în diferite raporturi, potrivit poziţiei pe care o deţin în cadrul organismului social şi potrivit intereselor proprii.În calitatea lor de cetăţeni ei trebuie să-şi…
Fundamentul Juridic al Dreptului Internaţional.
Fundamentul juridic al dreptului internaţional în constituie acordul de voinţă al statelor suverane care compun la un moment dat societatea internaţională. În lipsa unor autorităţi publice cu atribuţii legislative, administrative…
Dreptul Internaţional şi Morala.
Între dreptul internaţional şi morala internaţională există raporturi similare cu cele dintre drept şi morală în general.Normele de drept internaţional stabilesc drepturi şi obligaţii susceptibile a fi aplicate prin măsuri…
Dreptul Internaţional şi Politica Externă a Statului.
Între dreptul internaţional şi politica externă a statelor există un raport de interacţiune complexă, dreptul internaţional constituind un mijloc de influenţare a politicii externe, care trebuie să fie în concordanţă…
Dreptul Internaţional Public şi Dreptul Internaţional Privat.
Raporturile juridice cu caracter internaţional nu sunt în totalitatea lor raporturi de drept internaţional public. Elementul de extraneitate într-un raport juridic poate rezulta din faptul că una din părţile aflate…
Dreptul Internaţional şi Dreptul Intern.
Raportul dintre dreptul internaţional public şi dreptul intern constituie una dintre problemele de bază ale filozofiei juridice, având totodată şi o deosebită importanţă practică. Dreptul international public şi dreptul intern…
Definiţia Dreptului Internaţional Public.
Elementele de bază în configurarea dreptului internaţional public ţin de fundamentul şi natura acestuia, de obiectul de reglementare şi de subiectele juridice, de izvoarele sale, ca şi de caracteristicile pe…
Geneza şi evoluţia Dreptului Internaţional Public.
Cunoaşterea apariţiei şi dezvoltării instituţiilor care fac obiectul de cercetare al unei ştiinţe este un element de o primordială importanţă pentru înţelegerea fenomenelor de analizat, cu atât mai mult în…
Noţiunea de Izvoare al Dreptului Internaţional.
După cum se ştie, în dreptul intern normele juridice îşi au izvorul în contituţiile statelor, în legile adoptate în baza acestora, precum şi în alte acte cu caracter juridic emise…
Tratatul Internaţional.
Este cel mai important izvor al dreptului internaţional contemporan, atât datorită clarităţii cu care exprimă normele de drept, tehnicii sofisticate şi precise folosite, cât şi frecvenţei utilizării sale. Tratatul poate…
Cutuma Internaţională.
Este un izvor nescris al dreptului internaţional, cel mai vechi izvor al dreptului internaţional, ca şi al dreptului în general. Deşi în condiţiile vieţii contemporane marea majoritate a reglementărilor internaţionale…
Principiile Generale de drept.
Teoria şi practica juridică a statelor au consacrat în timp numeroase principii de drept care sunt identice sau nu diferă substanţial în legislaţia internă a diferitelor state, ele fiind comune…
Jurisprudenţa.
Constituie un mijloc auxiliar de determinare a normelor dreptului internaţional.De principiu, instanţele de judecată nu sunt creatoare de norme juridice, rolul lor fiind acela de a aplica la cazuri concrete…
Doctrina Dreptului Internaţional.
Referindu-se la „ doctrina specialiştilor cei mai calificaţi în dreptul public al diferitelor state”, Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie consacra doctrina ca izvor auxiliar al dreptului internaţional. Caracterul complex, adesea…
Echitatea.
Art. 38 menţionat din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie prevede în paragraful 2 că, în anumite cazuri concrete, dacă părţile în litigiu sunt de acord cu aceasta, Curtea poate să-şi…
Codificarea Dreptului Internaţional.
Diversitatea izvoarelor dreptului internaţional, imprecizia unor norme de sorginte cutumiară, existenţa în anumite domenii a unor norme incomplete, ca şi nevoile de reglementare în domenii noi ale colaborării internaţionale au…
Sistemul Dreptului Internaţional.
În totalitatea lor normele juridice care compun dreptul internaţional public pot fi ordonate şi sistematizate după criterii ştiinţifice în raport de domeniile care cad sub incidenţa reglementărilor internaţionale, de instituţiile…
Noţiunea de Subiect al Dreptului Internaţional.
Subiecte ale dreptului sunt acele entităţi capabile să-şi asume drepturi şi obligaţii în cadrul unui raport juridic. În dreptul intern calitatea de subiect de drept o pot avea persoanele, fie…
Statele ca subiecte de Drept Internaţional
Statul este – cum s-a arătat – subiectul principal şi originar al dreptului internaţional, entitatea politică şi juridică ce întruneşte în cea mai mare măsură capacitatea de a avea raporturi…
Tipuri de State.
Statele pot fi din punct de vedere al organizării lor fie unitare, fie compuse. a) Statele unitare se caracterizează prin existenţa unui singur sistem de organe ale puterii, administraţiei…
Neutralitatea Statelor.
În dreptul internaţional clasic regimul de neutralitate se referă la situaţia unui stat de neparticipare la război.Neutralitatea este definită ca situaţia juridică specială în care se află statele care în…
Recunoaşterea Internaţională.
Instituţia recunoaşterii internaţionale a apărut în secolul al XVIII – lea şi s-a conturat mai precis în secolul următor, în special după Congresul de la Viena care instituia un adevărat…
Succesiunea Statelor.
Există situaţii când, prin voinţa popoarelor respective sau datorită unor împrejurări independente de aceasta, configuraţia politică şi teritorială a unor state suferă importante transformări.Dincolo de efectele pe care le produc…
Populaţia ca element Constitutiv al Statului.
Populaţia reprezintă, alături de teritoriu şi de autoritatea guvernamentală, unul din elementele constitutive necesare pentru existenţa însăşi a statului .Nu se poate vorbi de existenţa unui stat dacă acesta nu…
Cetăţenia.
Cetăţenia este definită ca legătura politică şi juridică permanentă şi efectivă dintre o persoană fizică şi un anumit stat, care generează drepturi şi obligaţii pentru cetăţean şi statul respectiv. Ea…
Regimul Juridic al Străinilor.
Străin este persoana, cetăţean al altui stat, care se află, permanent sau temporar, pe teritoriul unui stat, fără a avea şi cetăţenia acestuia. Sunt în general asimilaţi străinilor persoanele fără…
Untitled Post
upă cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Modificare teritoriului de Stat.
După cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Statutul Refugiaţilor.
Problema refugiaţilor a apărut după primul război mondial, când un mare număr de persoane de naţionalitate rusă sau armeană din fostele imperii ţarist şi otoman care se prăbuşiseră au fost…
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
A fost adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948.Este primul document internaţional prin care se proclamă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, cu scopul de a servi,…
Protecţia Drepturilor Omului în Cadrul Dreptului Internaţional.
Dreptul internaţional contemporan stabileşte în sarcina statelor numeroase obligaţii cu privire la respectul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. S-au cristalizat în cadrul dreptului internaţional general o sumă de reguli…
Pactele Internaţionale cu privire la drepturile Omului.
După adoptarea „Declaraţiei universale a drepturilor omului” s-a resimţit nevoia ca prevederile declarative ale acesteia să fie reluate şi precizate prin instrumente internaţionale cu caracter juridic obligatoriu de necontestat în…
Convenţii Internaţionale Privind Protecţia Drepturilor Omului Adoptate în Cadrul Regional.
Convenţia europeană a drepturilor omului. Convenţia internaţională cunoscută sub această denumire, intitulată de fapt „Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, a fost adoptată la Roma în 1950,…
Teritoriul de Stat – Noţiune şi componente.
Teritoriul de stat reprezintă spaţiul geografic în limitele căruia un stat îşi exercită suveranitatea sa deplină şi exclusivă. În dreptul internaţional teritoriul de stat este un element de o deosebită…
Modificare teritoriului de Stat.
După cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Limitele teritoriului de Stat
Expresia politică şi juridică a limitelor teritoriale ale statelor o constituie frontiera de stat. Frontiera de stat este linia reală sau imaginară trasată între diferite puncte de pe suprafaţa…
Apele Interioare, Componente al Teritoriului de Stat.
Sunt porţiunile fluviale, lacustre şi maritime care fac parte din spaţiul acvatic, componentă a teritoriului de stat. Făcând parte din teritoriul statului pe care sunt situate, acestea sunt supuse…
Marea Teritorială.
Prin marea teritorială se înţelege o porţiune de mare de o anumită lăţime care se întinde de-a lungul teritoriului unui stat şi care este supusă suveranităţii sale. Marea teritorială,…
Zone Maritime asupra cărora Statele Exercită Drepturi Suverane.
Suveranitatea deplină a unui stat maritim asupra teritoriului său se exercită până la limita exterioară a mării teritoriale, dincolo de care începe marea liberă. Nevoile de securitate ale unor state,…
Marea Liberă.
Principiul mării libere a fost formulat în 1609 de marele jurist Hugo Grotius, în condiţiile în care , datorită dezvoltării comerţului internaţional, vechiul principiu al mării închise, specific evului mediu…
Zona Internaţională a teritoriilor Submarine.
Descoperirea pe fundul mărilor şi oceanelor, în zona mării libere, dincolo de limita exterioară a platoului continental, a unor importante zăcăminte care în condiţiile dezvoltării spectaculoase a tehnicii contemporane ar…
Strâmtorile Internaţionale.
Strâmtorile internaţionale sunt întinderi de apă situate între porţiuni de uscat formând treceri înguste pentru navigaţie. Regimul juridic al acestora interesează atât statele riverane, pentru asigurarea propriei lor securităţi, cât…
Canalele Maritime Internaţionale.
Sunt căi maritime de navigaţie artificiale, construite pentru a lega două mări sau oceane în scopul scurtării rutelor de navigaţie. Deşi sunt construite pe teritoriul unui stat şi ca…
Fluviile Internaţionale.
Fluviile internaţionale sunt apele curgătoare care traversează sau separă teritoriile a două sau mai multe state şi sunt navigabile până la vărsarea lor în mare. Fiecare stat este suveran …