Încheierea Tratatelor.
Practica îndelungaţă a dus la formarea unor reguli cutumiare privind condiţiile în care trebuie să se facă încheierea tratatelor internaţionale, în parte codificate prin Convenţia de la Viena din 1969…
Rezervele şi declaraţiile la Tratate.
În practica internaţională apar ades situaţii când statele, deşi doresc să încheie un anumit tratat sau să adere la el, nu pot fi de acord sau nu se pot angaja…
Limba de redactare a tratatelor.
Tratatele internaţionale au pus întotdeauna probleme privind limba în care acestea să fie redactate. În evul mediu, tratatele se încheiau în limba latină, iar ulterior locul acesteia a fost…
Intrarea în vigoare şi înregistrarea tratatelor.
Intrarea în vigoare a tratatelor are loc în condiţii diferite în funcţie de caracterul tratatelor. Tratatele care nu trebuie să fie supuse ratificării intră în vigoare din momentul in care…
Intrarea în vigoare şi înregistrarea tratatelor.
Intrarea în vigoare a tratatelor are loc în condiţii diferite în funcţie de caracterul tratatelor. Tratatele care nu trebuie să fie supuse ratificării intră în vigoare din momentul in care…
Efectele juridice ale tratatelor.
Tratatele încheiate cu respectarea principiilor de drept internaţional şi îndeplinind condiţiile de validitate ce se cer acestora trebuie să fie respectate de către statele părţi. Acesta este principalul efect juridic…
Încetarea sau suspendarea efectelor tratatelor.
De regulă, statele prevăd în tratatele pe care le încheie anumite termene de valabilitate. Împlinirea acestor termene duce la încetarea efectelor tratatului, care în cazul în care se consideră necesar…
Modificare tratatelor.
Tratatele internaţionale aflate în vigoare pot să fie modificate dacă raţiunile pentru care au fost încheiate sau condiţiile de aplicare impun transformarea unor prevederi pentru a fi adaptate la noile…
Nulitatea tratatelor internaţionale.
Încheierea unui tratat presupune – după cum s-a arătat – îndeplinirea unor condiţii care să asigure exprimarea liberă a voinţei de a se angaja prin acel tratat, dar presupune totodată…
Interpretarea tratatelor.
Este operaţiunea de stabilire a felului în care trebuie înţeles conţinutul tratatelor. Interpretarea se manifestă în procesul de aplicare a tratatelor. O justă interpretare trebuie să ducă la stabilirea…
Mijloacele de constrângere în Relaţiile Internaţionale.
Consideraţii generale.Nerespectarea normelor dreptului internaţional, ca şi săvârşirea unor acţiuni inamicale împotriva altor state ori încălcarea drepturilor acestora sunt acte care, potrivit dreptului internaţional, dau dreptul statelor lezate, ca şi…
Folosirea legală a forţei armate împotriva actelor de agresiune.
1. Probleme de principiu.Recurgerea la forţa armată împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor este astăzi interzisă în baza principiului nerecurgerii la forţă, principiu fundamental al dreptului internaţional contemporan, iar…
Principiile Dreptului Internaţional Penal.
La baza reglementărilor de drept internaţional penal stau câteva importante principii cărora li se adaugă , evident, principiile general recunoscute ale represiunii penale din dreptul intern al statelor. 1) Principiul…
Infracţiunea internaţională.
1. Noţiunea de infracţiune internaţională.Trecerea în sfera internaţionalului a unor infracţiuni care în perioada clasică a dreptului internaţional public erau de conpetenţa exclusivă a statelor, în cadrul dreptului intern al…
Crimele contra păcii.
1. Conceptul de crime contra păcii.Crimele contra păcii constituie, alături de crimele împotrive umanităţii şi de crimele de război, cele mai grave crime sancţionate de dreptul internaţional penal contemporan. …
Crimele împotriva umanităţii.
1. Conceptul de crime împotriva umanităţii.Crimele contra umanităţii sunt definite ca fapte grave de violenţă, comise pe scară largă de către indivizi, fie că aceştia sunt sau nu agenţi ai…
Infracţiuni Internaţionale comise de către persoane particulare.
1. Scurte consideraţii generale.În acestă categorie de infracţiuni internaţionale intră faptele penale care de regulă sunt săvârşite de către persoane care nu au calitatea de agenţi ai statului şi care…
Jurisdicţia Penală Internaţională.
1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale. Dreptul penal internaţional a cunoscut până în prezent progrese remarcabile în plan material, prin adoptarea unor importante convenţii internaţionale de reglementare a colaborării în…
Afaceri cu banii tăi şi cu experienţa altora. Franchising.
Sa presupunem ca aflati prin diferite mijloace (din presa, de la cunoscuti, printr-un contact personal) ca cineva desfasoara o afacere interesanta si foarte profitabila si vi se pare ca respectiva…
Sistemul bancar în Marea Britanie.
Cel mai important intermediar financiar este Banca Angliei, care a fost naţionalizată în 1946, prin transferul capitalului social către tezaur. Banca Angliei este condusă de un consiliu de administraţie alcătuită…
Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii.
Sistemul bancar al S.U.A. este determinat în acelaşi timp de structura federală a ţării (factor de descentralizare) şi de legislaţia care a rezultat în urma crizei din 1929 (factor de…
Sistemul bancar în Elveţia.
Marile bănci elveţiene s-au construit în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, dar au cunoscut perioada de expansiune pe plan internaţional după cel deal doilea război mondial. Situaţia este…
Sistemul bancar în Franţa.
În mod uzual băncile sunt desemnate prin sintagma „banque AFB” (bănci care au aderat la Asociaţia Franceză a Banilor) pentru ale distinge de băncile mutualiste sau cooperatiste şi de ansamblul…
Sistemul bancar în Germania.
Miracolul economic din Germania postbelică, poziţia actuală a Germaniei ca cea mai puternică economie a Europei şi de lider al Uniunii Europene are drept suport şi dezvoltarea fără precedent al…
Sistemul bancar în Japonia.
Sistemul bancar japonez cuprinde aproape 8000 de instituţii financiare. Acest sistem este alcătuit din: Banca Japoniei, băncile private universale sau specializate, băncile pentru agricultură şi pentru întreprinderile mici si instituţiile…
Piaţa bancară unică europeană.
Sistemul Bancar european cuprinde cele 12 state membre al Uniunii Europene, cărora li s-au alăturat de la 1 ianuarie 1995, încă 3 state: Austria, Finlanda şi Suedia. Ar mai putea…
Codul de procedură fiscală
Drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale prevăzute de Codul fiscal sunt reglementate prin normele Codului de procedură fiscală. Prevederile Codului de procedură fiscală se aplică şi pentru administrarea…
Codificarea dreptului fiscal.
Sistemul legislaţiei cuprinde totalitatea actelor normative cu acest conţinut, acte normative aflate în strânsă interferenţă. Varietatea actelor normative cuprinzând norme de drept fiscal impune cu necesitate sistematizarea lor. Una dintre…
Dreptul fiscal – subramură a dreptului financiar.
Reglementarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor se realizează printr-un ansamblu de norme juridice, de drept public, care au fost definite ca norme ale dreptului fiscal. Dreptul fiscal est o parte componentă, o…
Reglementarea juridică a relaţiilor fiscale .
Dreptul fiscal este o subramură a dreptului financiar. Definim raporturile juridice de drept fiscal ca fiind relaţiile financiare care se formează în procesul de instituire şi percepere a impozitelor, taxelor…
Elemente definitorii ale resurselor fiscale
Elementele care definesc resursele fiscale şi pe baza cărora se realizează aşezarea şi perceperea acestora sunt: 1. Subiectul impunerii (debitorul). Este persoana fizică sau juridică care, potrivit normelor legale, are…
Impozite şi taxe.
Impozitul este considerat a fi o contribuţie bănească legală, datorată bugetului publice, în mod obligatoriu şi cu titlu nerambursabil, de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le…
Caracteristici ale resurselor fiscale.
Printre elementele esenţiale, caracteristice resurselor fiscale, relevate în literatura de specialitate, remarcăm: a) reprezintă, în general, plăţi fără echivalent, fără o contraprestare directă şi imediată din partea autorităţii beneficiare. Impozitele,…
Acte procedurale privind execuţia bugetelor instituţiilor publice.
Sumele aprobate prin bugetul public pe destinaţii în limita cărora se pot angaja, ordonanţa, efectua plăţi reprezintă credite bugetare. Acestea sunt limite maxime care nu pot fi depăşite, iar modificările …
Noţiunea de instituţie publică.
Noţiunea de instituţie publică –denumire generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele Mun Bucureşti, judeţele, Mun. Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul…
Instituţiile publice statale.
Instituţiile publice statale sunt acele instituţii care aparţin statului şi nu colectivităţilor locale având legături cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale. Finanţarea cheltuielilor…
Execuţia cheltuielilor bugetare.
Creditele bugetare -sumele aprobate prin bugetul public în limita cărora se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi reprezintă creditele bugetare. Denumirea provine dintr-o convenţie terminologică şi se deosebeşte esenţial de…
Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe ordonatori de credite.
Veniturile şi cheltuielile se repartizează pe trimestre în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului bugetar şi…
Execuţia bugetului de stat.
Execuţia bugetului de stat presupune încasarea integrală şi la termen a impozitelor, taxelor şi a celorlalte venituri publice şi efectuarea cheltuielilor publice în concordanţă cu destinaţiile stabilite. 1. Guvernul –…
Investiţiile publice .
Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice care se prezintă ca anexă…
Ajutorul de stat.
Ajutorul de stat –înseamnă orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unităţile administrativ teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale colectivităţilor locale, indiferent de formă,…
Izvoare formale ale reglementărilor bugetare.
Supunându-se principiului legalităţii, administrarea finanţelor publice este reglementată prin normele dreptului. Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem de bugete, care cuprinde: bugetului de stat; bugetului asigurărilor…
Principiul publicităţii.
Potrivit acestuia, bugetul public, în toate componentele sale, se aduce la cunoştinţă tuturor celor interesaţi, opiniei publice. Art.9 din Legea finanţelor publice prevede: “Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea…
Principiul anualităţii.
Aplicarea acestui principiu presupune că Guvernul este autorizat de către Parlament să încaseze venituri publice şi să efectueze cheltuieli publice pe o durată de timp determinată, de un an (12…
Principiul specializării (realităţii) bugetare.
Potrivit acestui principiu, veniturile bugetare trebuie înscrise în buget şi aprobate de Parlament pe surse de provenienţă, iar cheltuielile publice care urmează să se efectueze, pe categorii, destinaţii şi în…
Principiul echilibrului bugetar.
Acest principiu implică întocmirea unui buget public echilibrat, deci balansat: veniturile publice să acopere cheltuielile publice. Deficitul bugetar, ca diferenţă între venituri şi cheltuielile mai mari, era apreciat ca o…
Principiul universalităţii.
Presupune ca bugetul să cuprindă toate veniturile şi cheltuielile publice, deci toate veniturile şi toate cheltuielile publice să se realizeze numai în cadrul bugetului şi nu în afara acestuia. Aplicarea…
Principiul unităţii (unicităţii).
Aplicarea acestui principiu presupune înscrierea într-un singur document a tuturor veniturilor şi cheltuielilor bugetare anuale şi deci, aprobarea în fiecare exerciţiu financiar a unui singur buget, pentru a se asigura…
Natura juridică a bugetului public.
Există cinci teorii referitoare la natura juridică a bugetului de stat: este un act administrativ; are natura juridică de lege; este un act administrativ şi legislativ, în acelaşi timp; este…
Conceptul de buget public naţional.
Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi…
Ştiinţa dreptului financiar.
Noţiunea dreptului financiar are două sensuri. Într-un prim sens, prin drept financiar înţelegem un ansamblu de norme juridice, care alcătuiesc o ramură distinctă de drept. În cel de-al doilea sens,…
Raporturile juridice de drept financiar.
Raporturile juridice sunt relaţii sociale reglementate de normele juridice. Premisele fundamentale ale raportului juridic sunt: norma juridică, subiectele de drept şi faptul juridic. Particularităţile pe care le prezintă raporturile juridice…
Conceptul de finanţe publice în sensul material şi cel formal.
În sens material prin finanţe publice se înţelege activitatea de formare, administrare, angajare şi utilizare a fondurilor publice ale statului, unităţilor administrativ teritoriale şi ale instituţiilor publice ale acestora, implicate…
METODOLOGIA IDENTIFICĂRII CRIMINALISTICE
Fazele identificarii criminalistice sunt doua faze principale”. a. In prima faza, cunoscuta sub mai multe denumiri, dar avand acelasi continut, are loc delimitarea grupului (genului sau categoriei) caruia ii apartine…
Metode de examinare microscopica.
Examinarea optica. Investigatiile criminalistice de laborator impun folosirea de metode sau mijloace tehnico-stiintifice necesare atat vizualizarii sau revelarii unor detalii caracteristice, pe baza carora se poate desfasura procesul de identificare…
FOTOGRAFIA JUDICIARĂ .
Procedee de fotografiere la fata locului Procedeele de fotografiere aplicate la fata locului includ: fotografia de orientare, fotografia-schita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorile fotografice .…
Cercetarea urmelor de sânge.
Urmele de sange, prin frecventa cu care sunt intalnite in campul infractional, ca si prin posibilitatile de identificare pe care le ofera, inclusiv prin furnizarea de indicii necesare clarificarii imprejurarilor…
Identificarea persoanelor şi cadavrelor după semnalmentele exterioare.
Descrierea semnalmentelor – cunoscuta In literatura de specialitate sub denumi-rea de metoda portretului vorbit – asa cum se va vedea mai jos, are in vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind…
Urmele formate prin folosirea armelor dc foc .
Urmele formate prin folosirea armelor dc foc In acceptiunea balisticii judiciare, prin urme formate in cazul folosirii armelor de foe intelegem, pe de o parte, urmele create de arma pe…
EXPERTIZA BALISTICĂ CRIMINALISTICĂ A URMELOR DE FOC ŞI A URMELOR ACESTORA.
Examinarea munitiei. Investigarea criminalistica a munitiei are rolul de a stabili tipul, modelul si anul de fabricate al cartuselor, pe baza caracteristicilor, a inscriptiilor fabricilor producatoare, existente pe rozeta tubului.…
Stabilirea autenticitătii unui înscris sau a unui document.
Determinarea autenticitatii unui inscris constituie o operatie efectuata curent de catre organele de urmarire penala, de catre instantele de judecata, de alte autoritati sau reprezentanti ai unor institutii publice sau…
CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI: REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE INVESTIGARE A SCENEI INFRACŢIUNII.
Procedeul probator, denumit in Codul roman de procedura penala cercetarea la fata locuhii (art. 129) – cunoscut in liegislatiile occidentale si ca cercetarea scenei infractiunii sau scena crimei, cum este…
Reguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice.
Eficienta constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice, ca, de altfel, a oricarei expertize judiciare, depinde, in buna masura, de modul in care organele de urmarire penala si instantele de judecata…