Zvonurile sunt o problemă majoră a comunicării informale.
Zvonul reprezintă o informaţie neoficială ce se difuzează fără să existe posibilităţi de verificare a corectitudinii ei.
Zvonul reprezintă partea neverificată şi, deseori, neadevărată a informaţiei neoficiale. El poate fi şi corect, dar, în general, nu este şi, de aceea, este indezirabil.
Cauza zvonului se află în interesul persoanelor pentru o situaţie ambiguă.
De asemenea, zvonul are tendinţa de a se schimba în trecerea de la o persoană la alta. Subiectul se poate menţine, nu însă şi detaliile, ce pot fi reduse sau adăugate, după cum sunt sentimentele, interesele, concepţiile, intenţiile şi judecăţile celor ce transmit zvonul.
Pentru că zvonul este, în general, incorect şi poate aduce multe daune firmei, managerul trebuie să fie preocupat de cunoaşterea şi controlul zvonurilor.
Căile de cunoaştere şi control a zvonurilor sunt:
1. concentrarea asupra zvonurilor serioase;
2. tratarea zvonului cât mai repede posibil;
3. înlăturarea cauzelor în scopul prevenirii zvonurilor;
4. confruntarea faţă în faţă cu persoanele ce difuzează zvonurile;
5. asigurarea informaţiilor de la surse demne de încredere;
6. încurajarea cooperării cu liderii informali şi sindicali;
7. ascultarea tuturor zvonurilor în scopul înţelegerii semnificaţiei, importanţei şi consecinţelor lor.