#Jobs/ #Internships/ #Scholarships/
Opportunities around the world!
Suveranitatea deplină a unui stat maritim asupra teritoriului său se exercită până la limita exterioară a mării teritoriale, dincolo de care începe marea liberă. Nevoile de securitate ale unor state,…
Prin marea teritorială se înţelege o porţiune de mare de o anumită lăţime care se întinde de-a lungul teritoriului unui stat şi care este supusă suveranităţii sale. Marea teritorială,…
Principiul mării libere a fost formulat în 1609 de marele jurist Hugo Grotius, în condiţiile în care , datorită dezvoltării comerţului internaţional, vechiul principiu al mării închise, specific evului mediu…
Strâmtorile internaţionale sunt întinderi de apă situate între porţiuni de uscat formând treceri înguste pentru navigaţie. Regimul juridic al acestora interesează atât statele riverane, pentru asigurarea propriei lor securităţi, cât…
Descoperirea pe fundul mărilor şi oceanelor, în zona mării libere, dincolo de limita exterioară a platoului continental, a unor importante zăcăminte care în condiţiile dezvoltării spectaculoase a tehnicii contemporane ar…
Sunt căi maritime de navigaţie artificiale, construite pentru a lega două mări sau oceane în scopul scurtării rutelor de navigaţie. Deşi sunt construite pe teritoriul unui stat şi ca…
Fluviile internaţionale sunt apele curgătoare care traversează sau separă teritoriile a două sau mai multe state şi sunt navigabile până la vărsarea lor în mare. Fiecare stat este suveran …
Raţiuni de securitate sau de altă natură au determinat ca, în cursul istoriei, anumite zone ale globului pământesc, unele porţiuni de teritoriu sau zone ale spaţiului maritim, inclusiv spaţiul aerian…
Tratatul internaţional constituie unul din instrumentele principale ale relaţiilor internaţionale şi totodată principalul izvor al drepturilor şi obligaţiilor statelor în cadrul acestei relaţii. Tratatul este actul juridic ce exprimă…
Progresele ştiinţei contemporane au adus spaţiul cosmic în sfera colaborării internaţionale şi, ca urmare, şi a reglementărilor internaţionale, odată ce acesta a început să fie abordabil şi să prezinte interes…
Multitudinea de probleme reglementate prin tratate, ca şi caracteristicile acestora fac necesară o ordonare a tratatelor potrivit anumitor criterii, o clasificare a acestora. Din multiplele criterii propuse pentru clasificare tratatelor…
Tratatul internaţional, ca instrument al relaţiilor dintre state, se concretizează în practică printr-o foarte mare diversitate de forme, fiecare cu denumirea sa specifică. În literatura juridică se consideră că ar…
Practica internaţională a consacrat, îndeosebi pentru principalele categorii de tratate, o anumită formă pe care acestea trebuie să o prezinte, un sistem de organizare a materialului, pentru a se exprima…
Orice tratat, pentru a fi valabil (valid) din punct de vedere juridic, trebuie să satisfacă unele condiţii esenţiale de formă şi de fond. El trebuie să cuprindă anumite elemente obligatorii…
În practica internaţională apar ades situaţii când statele, deşi doresc să încheie un anumit tratat sau să adere la el, nu pot fi de acord sau nu se pot angaja…
Practica îndelungaţă a dus la formarea unor reguli cutumiare privind condiţiile în care trebuie să se facă încheierea tratatelor internaţionale, în parte codificate prin Convenţia de la Viena din 1969…
Tratatele internaţionale au pus întotdeauna probleme privind limba în care acestea să fie redactate. În evul mediu, tratatele se încheiau în limba latină, iar ulterior locul acesteia a fost…
Intrarea în vigoare a tratatelor are loc în condiţii diferite în funcţie de caracterul tratatelor. Tratatele care nu trebuie să fie supuse ratificării intră în vigoare din momentul in care…
Tratatele încheiate cu respectarea principiilor de drept internaţional şi îndeplinind condiţiile de validitate ce se cer acestora trebuie să fie respectate de către statele părţi. Acesta este principalul efect juridic…
Intrarea în vigoare a tratatelor are loc în condiţii diferite în funcţie de caracterul tratatelor. Tratatele care nu trebuie să fie supuse ratificării intră în vigoare din momentul in care…
De regulă, statele prevăd în tratatele pe care le încheie anumite termene de valabilitate. Împlinirea acestor termene duce la încetarea efectelor tratatului, care în cazul în care se consideră necesar…
Tratatele internaţionale aflate în vigoare pot să fie modificate dacă raţiunile pentru care au fost încheiate sau condiţiile de aplicare impun transformarea unor prevederi pentru a fi adaptate la noile…
Este operaţiunea de stabilire a felului în care trebuie înţeles conţinutul tratatelor. Interpretarea se manifestă în procesul de aplicare a tratatelor. O justă interpretare trebuie să ducă la stabilirea…
Încheierea unui tratat presupune – după cum s-a arătat – îndeplinirea unor condiţii care să asigure exprimarea liberă a voinţei de a se angaja prin acel tratat, dar presupune totodată…
Consideraţii generale.Nerespectarea normelor dreptului internaţional, ca şi săvârşirea unor acţiuni inamicale împotriva altor state ori încălcarea drepturilor acestora sunt acte care, potrivit dreptului internaţional, dau dreptul statelor lezate, ca şi…
1. Probleme de principiu.Recurgerea la forţa armată împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor este astăzi interzisă în baza principiului nerecurgerii la forţă, principiu fundamental al dreptului internaţional contemporan, iar…
1. Noţiunea de infracţiune internaţională.Trecerea în sfera internaţionalului a unor infracţiuni care în perioada clasică a dreptului internaţional public erau de conpetenţa exclusivă a statelor, în cadrul dreptului intern al…
La baza reglementărilor de drept internaţional penal stau câteva importante principii cărora li se adaugă , evident, principiile general recunoscute ale represiunii penale din dreptul intern al statelor. 1) Principiul…
1. Conceptul de crime contra păcii.Crimele contra păcii constituie, alături de crimele împotrive umanităţii şi de crimele de război, cele mai grave crime sancţionate de dreptul internaţional penal contemporan. …
1. Conceptul de crime împotriva umanităţii.Crimele contra umanităţii sunt definite ca fapte grave de violenţă, comise pe scară largă de către indivizi, fie că aceştia sunt sau nu agenţi ai…
1. Scurte consideraţii generale.În acestă categorie de infracţiuni internaţionale intră faptele penale care de regulă sunt săvârşite de către persoane care nu au calitatea de agenţi ai statului şi care…
1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale. Dreptul penal internaţional a cunoscut până în prezent progrese remarcabile în plan material, prin adoptarea unor importante convenţii internaţionale de reglementare a colaborării în…
Sa presupunem ca aflati prin diferite mijloace (din presa, de la cunoscuti, printr-un contact personal) ca cineva desfasoara o afacere interesanta si foarte profitabila si vi se pare ca respectiva…
Cel mai important intermediar financiar este Banca Angliei, care a fost naţionalizată în 1946, prin transferul capitalului social către tezaur. Banca Angliei este condusă de un consiliu de administraţie alcătuită…
Sistemul bancar al S.U.A. este determinat în acelaşi timp de structura federală a ţării (factor de descentralizare) şi de legislaţia care a rezultat în urma crizei din 1929 (factor de…
Marile bănci elveţiene s-au construit în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, dar au cunoscut perioada de expansiune pe plan internaţional după cel deal doilea război mondial. Situaţia este…
Miracolul economic din Germania postbelică, poziţia actuală a Germaniei ca cea mai puternică economie a Europei şi de lider al Uniunii Europene are drept suport şi dezvoltarea fără precedent al…
În mod uzual băncile sunt desemnate prin sintagma „banque AFB” (bănci care au aderat la Asociaţia Franceză a Banilor) pentru ale distinge de băncile mutualiste sau cooperatiste şi de ansamblul…
Sistemul Bancar european cuprinde cele 12 state membre al Uniunii Europene, cărora li s-au alăturat de la 1 ianuarie 1995, încă 3 state: Austria, Finlanda şi Suedia. Ar mai putea…
Sistemul bancar japonez cuprinde aproape 8000 de instituţii financiare. Acest sistem este alcătuit din: Banca Japoniei, băncile private universale sau specializate, băncile pentru agricultură şi pentru întreprinderile mici si instituţiile…
Drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale prevăzute de Codul fiscal sunt reglementate prin normele Codului de procedură fiscală. Prevederile Codului de procedură fiscală se aplică şi pentru administrarea…
Reglementarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor se realizează printr-un ansamblu de norme juridice, de drept public, care au fost definite ca norme ale dreptului fiscal. Dreptul fiscal est o parte componentă, o…
Sistemul legislaţiei cuprinde totalitatea actelor normative cu acest conţinut, acte normative aflate în strânsă interferenţă. Varietatea actelor normative cuprinzând norme de drept fiscal impune cu necesitate sistematizarea lor. Una dintre…
Dreptul fiscal este o subramură a dreptului financiar. Definim raporturile juridice de drept fiscal ca fiind relaţiile financiare care se formează în procesul de instituire şi percepere a impozitelor, taxelor…
Impozitul este considerat a fi o contribuţie bănească legală, datorată bugetului publice, în mod obligatoriu şi cu titlu nerambursabil, de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le…
Elementele care definesc resursele fiscale şi pe baza cărora se realizează aşezarea şi perceperea acestora sunt: 1. Subiectul impunerii (debitorul). Este persoana fizică sau juridică care, potrivit normelor legale, are…
Printre elementele esenţiale, caracteristice resurselor fiscale, relevate în literatura de specialitate, remarcăm: a) reprezintă, în general, plăţi fără echivalent, fără o contraprestare directă şi imediată din partea autorităţii beneficiare. Impozitele,…
Noţiunea de instituţie publică –denumire generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele Mun Bucureşti, judeţele, Mun. Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul…
Sumele aprobate prin bugetul public pe destinaţii în limita cărora se pot angaja, ordonanţa, efectua plăţi reprezintă credite bugetare. Acestea sunt limite maxime care nu pot fi depăşite, iar modificările …
Creditele bugetare -sumele aprobate prin bugetul public în limita cărora se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi reprezintă creditele bugetare. Denumirea provine dintr-o convenţie terminologică şi se deosebeşte esenţial de…
Instituţiile publice statale sunt acele instituţii care aparţin statului şi nu colectivităţilor locale având legături cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale. Finanţarea cheltuielilor…
Veniturile şi cheltuielile se repartizează pe trimestre în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului bugetar şi…
Execuţia bugetului de stat presupune încasarea integrală şi la termen a impozitelor, taxelor şi a celorlalte venituri publice şi efectuarea cheltuielilor publice în concordanţă cu destinaţiile stabilite. 1. Guvernul –…
Ajutorul de stat –înseamnă orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unităţile administrativ teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale colectivităţilor locale, indiferent de formă,…
Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice care se prezintă ca anexă…
Potrivit acestuia, bugetul public, în toate componentele sale, se aduce la cunoştinţă tuturor celor interesaţi, opiniei publice. Art.9 din Legea finanţelor publice prevede: “Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea…
Supunându-se principiului legalităţii, administrarea finanţelor publice este reglementată prin normele dreptului. Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem de bugete, care cuprinde: bugetului de stat; bugetului asigurărilor…
Potrivit acestui principiu, veniturile bugetare trebuie înscrise în buget şi aprobate de Parlament pe surse de provenienţă, iar cheltuielile publice care urmează să se efectueze, pe categorii, destinaţii şi în…
Aplicarea acestui principiu presupune că Guvernul este autorizat de către Parlament să încaseze venituri publice şi să efectueze cheltuieli publice pe o durată de timp determinată, de un an (12…
Presupune ca bugetul să cuprindă toate veniturile şi cheltuielile publice, deci toate veniturile şi toate cheltuielile publice să se realizeze numai în cadrul bugetului şi nu în afara acestuia. Aplicarea…
Acest principiu implică întocmirea unui buget public echilibrat, deci balansat: veniturile publice să acopere cheltuielile publice. Deficitul bugetar, ca diferenţă între venituri şi cheltuielile mai mari, era apreciat ca o…
Există cinci teorii referitoare la natura juridică a bugetului de stat: este un act administrativ; are natura juridică de lege; este un act administrativ şi legislativ, în acelaşi timp; este…
Aplicarea acestui principiu presupune înscrierea într-un singur document a tuturor veniturilor şi cheltuielilor bugetare anuale şi deci, aprobarea în fiecare exerciţiu financiar a unui singur buget, pentru a se asigura…