Echitatea.
Art. 38 menţionat din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie prevede în paragraful 2 că, în anumite cazuri concrete, dacă părţile în litigiu sunt de acord cu aceasta, Curtea poate să-şi…
Codificarea Dreptului Internaţional.
Diversitatea izvoarelor dreptului internaţional, imprecizia unor norme de sorginte cutumiară, existenţa în anumite domenii a unor norme incomplete, ca şi nevoile de reglementare în domenii noi ale colaborării internaţionale au…
Sistemul Dreptului Internaţional.
În totalitatea lor normele juridice care compun dreptul internaţional public pot fi ordonate şi sistematizate după criterii ştiinţifice în raport de domeniile care cad sub incidenţa reglementărilor internaţionale, de instituţiile…
Noţiunea de Subiect al Dreptului Internaţional.
Subiecte ale dreptului sunt acele entităţi capabile să-şi asume drepturi şi obligaţii în cadrul unui raport juridic. În dreptul intern calitatea de subiect de drept o pot avea persoanele, fie…
Statele ca subiecte de Drept Internaţional
Statul este – cum s-a arătat – subiectul principal şi originar al dreptului internaţional, entitatea politică şi juridică ce întruneşte în cea mai mare măsură capacitatea de a avea raporturi…
Tipuri de State.
Statele pot fi din punct de vedere al organizării lor fie unitare, fie compuse. a) Statele unitare se caracterizează prin existenţa unui singur sistem de organe ale puterii, administraţiei…
Neutralitatea Statelor.
În dreptul internaţional clasic regimul de neutralitate se referă la situaţia unui stat de neparticipare la război.Neutralitatea este definită ca situaţia juridică specială în care se află statele care în…
Recunoaşterea Internaţională.
Instituţia recunoaşterii internaţionale a apărut în secolul al XVIII – lea şi s-a conturat mai precis în secolul următor, în special după Congresul de la Viena care instituia un adevărat…
Succesiunea Statelor.
Există situaţii când, prin voinţa popoarelor respective sau datorită unor împrejurări independente de aceasta, configuraţia politică şi teritorială a unor state suferă importante transformări.Dincolo de efectele pe care le produc…
Populaţia ca element Constitutiv al Statului.
Populaţia reprezintă, alături de teritoriu şi de autoritatea guvernamentală, unul din elementele constitutive necesare pentru existenţa însăşi a statului .Nu se poate vorbi de existenţa unui stat dacă acesta nu…
Cetăţenia.
Cetăţenia este definită ca legătura politică şi juridică permanentă şi efectivă dintre o persoană fizică şi un anumit stat, care generează drepturi şi obligaţii pentru cetăţean şi statul respectiv. Ea…
Regimul Juridic al Străinilor.
Străin este persoana, cetăţean al altui stat, care se află, permanent sau temporar, pe teritoriul unui stat, fără a avea şi cetăţenia acestuia. Sunt în general asimilaţi străinilor persoanele fără…
Untitled Post
upă cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Modificare teritoriului de Stat.
După cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Statutul Refugiaţilor.
Problema refugiaţilor a apărut după primul război mondial, când un mare număr de persoane de naţionalitate rusă sau armeană din fostele imperii ţarist şi otoman care se prăbuşiseră au fost…
Protecţia Drepturilor Omului în Cadrul Dreptului Internaţional.
Dreptul internaţional contemporan stabileşte în sarcina statelor numeroase obligaţii cu privire la respectul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. S-au cristalizat în cadrul dreptului internaţional general o sumă de reguli…
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
A fost adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948.Este primul document internaţional prin care se proclamă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, cu scopul de a servi,…
Pactele Internaţionale cu privire la drepturile Omului.
După adoptarea „Declaraţiei universale a drepturilor omului” s-a resimţit nevoia ca prevederile declarative ale acesteia să fie reluate şi precizate prin instrumente internaţionale cu caracter juridic obligatoriu de necontestat în…
Convenţii Internaţionale Privind Protecţia Drepturilor Omului Adoptate în Cadrul Regional.
Convenţia europeană a drepturilor omului. Convenţia internaţională cunoscută sub această denumire, intitulată de fapt „Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, a fost adoptată la Roma în 1950,…
Teritoriul de Stat – Noţiune şi componente.
Teritoriul de stat reprezintă spaţiul geografic în limitele căruia un stat îşi exercită suveranitatea sa deplină şi exclusivă. În dreptul internaţional teritoriul de stat este un element de o deosebită…
Modificare teritoriului de Stat.
După cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Limitele teritoriului de Stat
Expresia politică şi juridică a limitelor teritoriale ale statelor o constituie frontiera de stat. Frontiera de stat este linia reală sau imaginară trasată între diferite puncte de pe suprafaţa…
Apele Interioare, Componente al Teritoriului de Stat.
Sunt porţiunile fluviale, lacustre şi maritime care fac parte din spaţiul acvatic, componentă a teritoriului de stat. Făcând parte din teritoriul statului pe care sunt situate, acestea sunt supuse…
Marea Teritorială.
Prin marea teritorială se înţelege o porţiune de mare de o anumită lăţime care se întinde de-a lungul teritoriului unui stat şi care este supusă suveranităţii sale. Marea teritorială,…
Zone Maritime asupra cărora Statele Exercită Drepturi Suverane.
Suveranitatea deplină a unui stat maritim asupra teritoriului său se exercită până la limita exterioară a mării teritoriale, dincolo de care începe marea liberă. Nevoile de securitate ale unor state,…
Marea Liberă.
Principiul mării libere a fost formulat în 1609 de marele jurist Hugo Grotius, în condiţiile în care , datorită dezvoltării comerţului internaţional, vechiul principiu al mării închise, specific evului mediu…
Zona Internaţională a teritoriilor Submarine.
Descoperirea pe fundul mărilor şi oceanelor, în zona mării libere, dincolo de limita exterioară a platoului continental, a unor importante zăcăminte care în condiţiile dezvoltării spectaculoase a tehnicii contemporane ar…
Strâmtorile Internaţionale.
Strâmtorile internaţionale sunt întinderi de apă situate între porţiuni de uscat formând treceri înguste pentru navigaţie. Regimul juridic al acestora interesează atât statele riverane, pentru asigurarea propriei lor securităţi, cât…
Canalele Maritime Internaţionale.
Sunt căi maritime de navigaţie artificiale, construite pentru a lega două mări sau oceane în scopul scurtării rutelor de navigaţie. Deşi sunt construite pe teritoriul unui stat şi ca…
Fluviile Internaţionale.
Fluviile internaţionale sunt apele curgătoare care traversează sau separă teritoriile a două sau mai multe state şi sunt navigabile până la vărsarea lor în mare. Fiecare stat este suveran …
Zonele cu regim Juridic Special.
Raţiuni de securitate sau de altă natură au determinat ca, în cursul istoriei, anumite zone ale globului pământesc, unele porţiuni de teritoriu sau zone ale spaţiului maritim, inclusiv spaţiul aerian…
Spaţiul Cosmic.
Progresele ştiinţei contemporane au adus spaţiul cosmic în sfera colaborării internaţionale şi, ca urmare, şi a reglementărilor internaţionale, odată ce acesta a început să fie abordabil şi să prezinte interes…
Noţiunea de Tratat Internaţional.
Tratatul internaţional constituie unul din instrumentele principale ale relaţiilor internaţionale şi totodată principalul izvor al drepturilor şi obligaţiilor statelor în cadrul acestei relaţii. Tratatul este actul juridic ce exprimă…
Clasificare Tratatelor.
Multitudinea de probleme reglementate prin tratate, ca şi caracteristicile acestora fac necesară o ordonare a tratatelor potrivit anumitor criterii, o clasificare a acestora. Din multiplele criterii propuse pentru clasificare tratatelor…
Denumirea Tratatelor.
Tratatul internaţional, ca instrument al relaţiilor dintre state, se concretizează în practică printr-o foarte mare diversitate de forme, fiecare cu denumirea sa specifică. În literatura juridică se consideră că ar…
Structura Tratatului.
Practica internaţională a consacrat, îndeosebi pentru principalele categorii de tratate, o anumită formă pe care acestea trebuie să o prezinte, un sistem de organizare a materialului, pentru a se exprima…
Condiţiile de validitate a Tratatului.
Orice tratat, pentru a fi valabil (valid) din punct de vedere juridic, trebuie să satisfacă unele condiţii esenţiale de formă şi de fond. El trebuie să cuprindă anumite elemente obligatorii…
Încheierea Tratatelor.
Practica îndelungaţă a dus la formarea unor reguli cutumiare privind condiţiile în care trebuie să se facă încheierea tratatelor internaţionale, în parte codificate prin Convenţia de la Viena din 1969…
Rezervele şi declaraţiile la Tratate.
În practica internaţională apar ades situaţii când statele, deşi doresc să încheie un anumit tratat sau să adere la el, nu pot fi de acord sau nu se pot angaja…
Limba de redactare a tratatelor.
Tratatele internaţionale au pus întotdeauna probleme privind limba în care acestea să fie redactate. În evul mediu, tratatele se încheiau în limba latină, iar ulterior locul acesteia a fost…
Intrarea în vigoare şi înregistrarea tratatelor.
Intrarea în vigoare a tratatelor are loc în condiţii diferite în funcţie de caracterul tratatelor. Tratatele care nu trebuie să fie supuse ratificării intră în vigoare din momentul in care…
Intrarea în vigoare şi înregistrarea tratatelor.
Intrarea în vigoare a tratatelor are loc în condiţii diferite în funcţie de caracterul tratatelor. Tratatele care nu trebuie să fie supuse ratificării intră în vigoare din momentul in care…
Efectele juridice ale tratatelor.
Tratatele încheiate cu respectarea principiilor de drept internaţional şi îndeplinind condiţiile de validitate ce se cer acestora trebuie să fie respectate de către statele părţi. Acesta este principalul efect juridic…
Modificare tratatelor.
Tratatele internaţionale aflate în vigoare pot să fie modificate dacă raţiunile pentru care au fost încheiate sau condiţiile de aplicare impun transformarea unor prevederi pentru a fi adaptate la noile…
Încetarea sau suspendarea efectelor tratatelor.
De regulă, statele prevăd în tratatele pe care le încheie anumite termene de valabilitate. Împlinirea acestor termene duce la încetarea efectelor tratatului, care în cazul în care se consideră necesar…
Nulitatea tratatelor internaţionale.
Încheierea unui tratat presupune – după cum s-a arătat – îndeplinirea unor condiţii care să asigure exprimarea liberă a voinţei de a se angaja prin acel tratat, dar presupune totodată…
Interpretarea tratatelor.
Este operaţiunea de stabilire a felului în care trebuie înţeles conţinutul tratatelor. Interpretarea se manifestă în procesul de aplicare a tratatelor. O justă interpretare trebuie să ducă la stabilirea…
Mijloacele de constrângere în Relaţiile Internaţionale.
Consideraţii generale.Nerespectarea normelor dreptului internaţional, ca şi săvârşirea unor acţiuni inamicale împotriva altor state ori încălcarea drepturilor acestora sunt acte care, potrivit dreptului internaţional, dau dreptul statelor lezate, ca şi…
Folosirea legală a forţei armate împotriva actelor de agresiune.
1. Probleme de principiu.Recurgerea la forţa armată împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor este astăzi interzisă în baza principiului nerecurgerii la forţă, principiu fundamental al dreptului internaţional contemporan, iar…
Principiile Dreptului Internaţional Penal.
La baza reglementărilor de drept internaţional penal stau câteva importante principii cărora li se adaugă , evident, principiile general recunoscute ale represiunii penale din dreptul intern al statelor. 1) Principiul…
Infracţiunea internaţională.
1. Noţiunea de infracţiune internaţională.Trecerea în sfera internaţionalului a unor infracţiuni care în perioada clasică a dreptului internaţional public erau de conpetenţa exclusivă a statelor, în cadrul dreptului intern al…
Crimele contra păcii.
1. Conceptul de crime contra păcii.Crimele contra păcii constituie, alături de crimele împotrive umanităţii şi de crimele de război, cele mai grave crime sancţionate de dreptul internaţional penal contemporan. …
Crimele împotriva umanităţii.
1. Conceptul de crime împotriva umanităţii.Crimele contra umanităţii sunt definite ca fapte grave de violenţă, comise pe scară largă de către indivizi, fie că aceştia sunt sau nu agenţi ai…
Infracţiuni Internaţionale comise de către persoane particulare.
1. Scurte consideraţii generale.În acestă categorie de infracţiuni internaţionale intră faptele penale care de regulă sunt săvârşite de către persoane care nu au calitatea de agenţi ai statului şi care…
Jurisdicţia Penală Internaţională.
1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale. Dreptul penal internaţional a cunoscut până în prezent progrese remarcabile în plan material, prin adoptarea unor importante convenţii internaţionale de reglementare a colaborării în…
Afaceri cu banii tăi şi cu experienţa altora. Franchising.
Sa presupunem ca aflati prin diferite mijloace (din presa, de la cunoscuti, printr-un contact personal) ca cineva desfasoara o afacere interesanta si foarte profitabila si vi se pare ca respectiva…
Sistemul bancar în Marea Britanie.
Cel mai important intermediar financiar este Banca Angliei, care a fost naţionalizată în 1946, prin transferul capitalului social către tezaur. Banca Angliei este condusă de un consiliu de administraţie alcătuită…
Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii.
Sistemul bancar al S.U.A. este determinat în acelaşi timp de structura federală a ţării (factor de descentralizare) şi de legislaţia care a rezultat în urma crizei din 1929 (factor de…
Sistemul bancar în Franţa.
În mod uzual băncile sunt desemnate prin sintagma „banque AFB” (bănci care au aderat la Asociaţia Franceză a Banilor) pentru ale distinge de băncile mutualiste sau cooperatiste şi de ansamblul…
Sistemul bancar în Germania.
Miracolul economic din Germania postbelică, poziţia actuală a Germaniei ca cea mai puternică economie a Europei şi de lider al Uniunii Europene are drept suport şi dezvoltarea fără precedent al…
Sistemul bancar în Elveţia.
Marile bănci elveţiene s-au construit în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, dar au cunoscut perioada de expansiune pe plan internaţional după cel deal doilea război mondial. Situaţia este…
Sistemul bancar în Japonia.
Sistemul bancar japonez cuprinde aproape 8000 de instituţii financiare. Acest sistem este alcătuit din: Banca Japoniei, băncile private universale sau specializate, băncile pentru agricultură şi pentru întreprinderile mici si instituţiile…
Piaţa bancară unică europeană.
Sistemul Bancar european cuprinde cele 12 state membre al Uniunii Europene, cărora li s-au alăturat de la 1 ianuarie 1995, încă 3 state: Austria, Finlanda şi Suedia. Ar mai putea…
Codul de procedură fiscală
Drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale prevăzute de Codul fiscal sunt reglementate prin normele Codului de procedură fiscală. Prevederile Codului de procedură fiscală se aplică şi pentru administrarea…