Destrămarea Alianţei celor trei împăraţi.
Alianţa celor 3 Împăraţi a existat între 1872 şi 1887, fiind formată la iniţiativa cancelarului german O.Bismark din Wilhelm I, Franz Iosif şi Alexandru II. Al3Împ era un sistem foarte…
Tratatul bilateral germano-austroungar.
Cauzele semnării tratatului: După Congresul de la Berlin din 1878 au urmat ca relaţiile germano-austroungare să se îmbunătăţească şi mai mult. După acel congres, diplomaţia Europeană capătă un nou aspect,…
Crearea Triplei Alianţe. Aderarea Italiei şi a României.
La baza creării 3All stă coaliţia germano-austro-ungaro-rusă a celor 3 împăraţi, dar, m/exact, destrămarea ei sau, cel puţin, îndepărtarea RU după Congresul d l Berlin. După 1878 tensiunile între blocul…
Raporturile franco-ruse 1871-1890.
După pacea de la Frankfurt, scopul principal al francezilor era să-şi recupereze autoritatea şi teritoriile pierdute în faţa Germaniei. P/u aceasta Franţa căuta îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. La întâlnirea lui…
Apropierea ruso-franceză, Tratatul de alianţă şi ajutor reciproc.
Poziţia Franţei faţă de o posibilă alianţă cu Rusia: după înfrângerea suferită în războiul pruso-francez Franţa avea nevoie de un aliat puternic. Cu părere de rău pentru conducerea franceză nu…
Politica externă germană după 1890. Weltpolitik.
Nu e corect WEILTPOLITIK: (nu există aşa termen în nici un dicţionar de lb germană), există Weltpolitik, în dicţionarul lui Mihai Ibăşescu, şi se traduce prin “politică internaţională/mondială”. Nu e…
Tendinţe de împărţire a sferelor de influenţă în lume: Orientul Îndepărtat.
După ce China(chn) avuse nevoie de bani pentru a plăti o contribuţie Japoniei, Rusia a căutat să-şi impună influenţa aici.. Chn a primit banii ceruţi la 6.07.1895 şi se obliga…
Antanta Cordială franco-engleză: caracterul ei.
După ce, în 1902, a fost semnat un acord anglo-japonez, care i-a dat Marii Britanii garanţii în Orientul Îndepărtat, cercurile diplomatice engleze au început să nu mai vadă o necesitate…
Tratatul ruso-britanic 1907.
În urma semnării acordului de alianţă cu Republica Franceză, diplomaţia engleză intenţiona să-l completeze cu un tratat de alianţă cu Imperiul Ţarist. Acest scop era dificil de realizat din cauză…
Crizele marocane, de la început de sec. XX.
I criză marocană, numită şi Criza Tangier, a fost o criză internaţională asupra statutului colonial al Marocului (MAR), între martie 1905 şi mai 1906. Evenimente : Cancelarul Bülow al GER…
Al doilea război balcanic.
Al doilea război balcanic a fost provocat de spiritul bulgar, după succesele obţinute de ei anterior, bulgarii erau încrezuţi că vor obtine succese şi în faţa Greciei şi a Serbiei.…
Antanta Cordială
Probabil descrierea acestui cadru ar trebui începută cu dezintegrarea sistemului bismarkian după retragerea sa de la putere în GER. În ultimul său an la cârma Imperiului principala sarcină se punea…
Criza de la Sarajevo.
În Serbia existau un şir de organizaţii naţionaliste, care aveau drept scop unificarea slavilor de sud şi crearea „Serbiei Mari”. Printre ofiţerii armatei sârbe exista o organizaţie secretă numită „mâna…
Dreptul internaţional public
Dreptul internaţional public reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează relaţiile ce se stabilesc în cadrul societatăţii internaţionale, în principal între state, dar şi între celelalte subiecte de drept internaţional.…
Normele de Drept Internaţional
Normele de DI – reguli de conduita cu caracter obligatoriu stabilite prin acordul de vointa a subiectelor sale si indeplinite de catre acestea in mod benevol sau in caz de…
Principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional.
Principiile fundamentale ale DI- reguli de conduita de maxima generalitate, universal valabile si juridic obligatorii pt subiectele de DI care au luat nastere prin acordul de vointa a acestora, in…
Interpretarea normelor Dreptului Internaţional.
Formele de interpretare sunt determinate de subiecţii care realizează interpretarea, precum şi de forţa juridică a acestora. Din acest punct de vedere interpretarea poate fi oficială şi neoficială, sau doctrinară.…
Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Prin Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale se promovează şi se încurajează respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale p/u toţi fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie. În calitate de…
Principiul neamestecului în treburile interne ale unui stat.
Principiul neamestecului în treburile interne ale unui stat a fost afirmat în sec 17 de Hugo Grotius, a fost afirmat în unele documente internaţionale din perioada interbelică, cum ar fi…
Principiul egalităţii suverane a statelor.
Principiul egalităţii suverane a statelor presupune respectarea suveranităţii tuturor statelor şi egalităţii lor în cadrul RI. Principiul se caracterizează prin următoarele: statele sunt obligate să respecte egalitatea suverană şi drepturile…
Principiul integrităţii teritoriale a statelor.
Principiul integrităţii teritoriale a statelor e unul din principilor fundamentale ale dreptului internaţional, consacrat în Carta ONU (art.2pct.4) potrivit căreia membrii Organizaţiei sunt obligaţi să se abţină de la ameninţarea…
Principiul autodeterminării popoarelor.
Principiul autodeterminării popoarelor a apărut în Europa în timpul revoluţiilor burgheze din sec 19 ca principiu al naţionalităţilor, după terminarea I-lui război mondial se afirmă ca principiu dreptului popoarelor la…
Principiul inviolabilităţii frontierelor.
Principiul inviolabilităţii frontierelor vine să întregească principiul integrării teritoriale. În declaraţia privind principiile de drept internaţional din 1970 conţinutul acestui principiu este expus ca parte a principiului nerecurgerii la forţă…
Principiu îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale.
În Principiu îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale îşi are originea forţa juridică a dreptului internaţional, în lipsa lui dreptul internaţional n-ar mai avea calitatea de drept. Principiul a…
Modificările teritoriale ale statului.
Modificările teritoriale ale statului, de orice fel, pun în DI problema succesiunii noilor state la statele anterioare. Modificările teritoriale pot consta în: a) reunirea mai multor state într-unul singur, pe…
Mişcările de eliberare naţională.
Mişcările de eliberare naţională se pot manifesta pe plan internaţional, în măsura în care ele sunt recunoscute de către satte, îşi pot asuma, în anumite condiţii (existenţa unui organ reprezentativ…
NULITATEA TRATATELOR INTERNAŢIONALE.
Încheierea unui tratat presupune îndeplinirea unor condiţii care să asigure exprimarea liberă a voinţei de a se angaja prin acel tratat, dar presupune totodată şi respectarea de către părţile contractante…
Clasificarea Organizaţiilor Internaţionale.
Clasificarea organizaţiilor internaţionale: 1)în funcţie de compoziţie:organizaţii cu caracter sau vocaţie universală, din care pot face parte toate statele lumii (de exemplu ONU), organizaţii cu caracter regional care reunesc un…
Istoriografia “problemei orientale” în sec.XIX-lea
Studii privind cunoaşterea SE Europei întâlnim deja la grecul Teofil Koredaleus (1563-1646). La sîrbii G.Brankovicz, Gov Raici, bulgarul- Paisie Hilandaraki, albanezul – Rudi şi turcul- Raşi, la cronicii români şi…
Istoriografia “problemei orientale” în sec. XX.
In sec 20 se evidenţiază studiile lui Silviu Dragomir (1888-1962): Romanitatea sud-dunăreană, Slavistica, Rolul bisericii romine în emanciparea naţională, lui P.Panaitescu (1900- 1967), lui P.Constantinescu (1892-1977): Rolul Ro în epoca…
Originea crizei Imperiului Otoman şi consecinţele ei imediate.
Deşi criza Imp-otoman s-a declanşat după 1699, totuşi originea acestea o atestăm încă în a doua jumătate a sec.16., cînd imp.otoman, promovînd o politica permanentă de cucerire a unor noi…
Declanşarea crizei Imperiului Otoman la începutul sec. al XVÍIÍ-lea.
Criza imp. otoman a izbucnit după semnarea tratatului de la Karlowitz(1699), însă premisele acesteia s-au constituit în perioadele anterioare. Premisele crizei otomane:- politica permanentă de cucerire a unor noi teritorii…
Războaiele ruso-austro-turcice din sec. al XVIII-lea şi consecinţele lor pentru sud-estul european
In nordul Marii Negre, armata rusa condusa de Petru cel Mare a desfasurat actiuni antiotomane. Pacea semnata la 26 ianuarie 1699 la Karlowitz stabilea o noua harta politica in Europa.…
Geneza”problemei orientale” şi prefigurarea principalilor ei protagonişti.
Timp de mai multe veacuri principala problema politico- diplomatica in spatiul sud-est european a fost cunoscuta sub denumirea de „problema orientala”. Aceasta a insemnat, in esenta, soarta Imperiului Otoman, a…
Reforma administrativă şi militară în imperiul otoman în sec. 18
In secolul 18 Imp. Otoman, cindva un stat puternic, ajunge la decadere. Statul Otoman isi pierde puterea odata cu desfiintarea sistemului militaro-feudal. Comertul era complicat de taxe si tarife majorate.…
Abordări istoriografice cu privire la esenţa şi cronologia “crizei orientale”.
Problema Orientala (PO) incepe in sec XVII. Majoritatea specialistilor considera ca PO isi are inceputul in 1699 la Pacea de la Karlovitz. Nicolae Ciachir considera ca PO apare in 1683 sub…
Criza internă a sistemului otoman la sfîrşitul sec. al XVII-lea-sec. XVIII şi declinul Imperiului.
Criza otomană internă: Reformele încercate de Imp. Otom. în sec.XVII au părut să dea roade. Până la 1681 armata otomană părea atât de puternică încât Kara Mustafa Paşa, cumnatul marelui…
Tratatul de la Karlowitz şi prevedrile sale. Semnificaţia anului 1699 în istoria diplomaţiei europene.
În urma unor ofensive Turcia a fost nevoita sa ceara pace ,în care era cointeresata şi Austria.Din cauza razboiului. Austria slabise ceea ce era fovorabil pentru Franta care era inamica…
Relaţiile externe otomane la sfîrşitul secolului al XVII-lea. Liga Sfântă.
Catre anii 40-50 ai sec.17,Imperiul Otoman se afla intro situaţie de criză economica şi politica.Guvernul Otoman cauta o persoana caree sa clarifice plroblemele ţarii.Acesta a fost Vizitul Kiopriliu Mehmed-Paşa,fii un…
Diplomatia europeană şi relaţiile externe otomane în prima jumătate a sec. al XVIll-lea.
Potrivit tratatului de la Karlorvitz, Imperiul Otoman a pierdut pămînturi în folosul Austriei, Poloniei, Rusiei şi Veneţiei. Unei ţări, în primul rând Austria şi Rusia, caută să profite de slăbirea…
Războaiele lui Napoleon şi Imperiul Otoman (1798-1812).
Specialişti în domeniu identifică 7 coaliţii anti-Napoleoniene. Imperiul Otoman a fost implicat direct doar în coaliţia a II-a. Atunci otomanii luptau alături de Imperiul Rus, Marea Britanie, Imperiul Austriac, Imperiul…
Confruntările militare şi diplomaţia dintre Imperiul Otoman şi marile puteri în a doua jumătate a sec.XVIII.
În a II-a jumatate a sec 18 inamicul nr 1 al otomanilor îl reprezenta Rusia. Obiectivul principal al Ecaterinei a II-a era anexarea pământurilor vecine cu Polonia şi Imperiul Otoman.…
Criza Orientală şi diplomația europeană între Congresul de la Viena ( 1815) si războiul Crimeii.
Perioada 1815-1856 marchează noi evenimente pentru otmani. În special sunt specifice contradicţiile cu Rusia care au fost urmate de războaiele din 1828-1829 şi 1853-1856. Dorind controlul strâmtorilor din Marea Neagră,…
Tratatul de pace de la Paris (1856) şi inaugurarea regimului garanțiilor colective”.
Tratatul de Pace de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856, încheiat între ţări care au participat la războiul Crimeii (Anglia, Franţa, Russia, Turcia,Sardinia,Austria şi Prusia). Principalele prevederi…
Situaţia politică din Bulgaria, Bosnia şi Herzegovina în preajma răscoalei din 1875-1876.
Noua criză orientală apăruse de data aceasta spontan şi nu în rezultatul intrigilor marilor puteri. Criza fusese generată de această dată de Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina. În preajma răscoalelor, aici…
“Redeschiderea” problemei orientale în 1875-1876.
Redeschiderea problemei orientale în 1875 a fost posibilă datorită nemulţumirii popoarelor din Balcani şi de slăbiciunea Imperiului Otoman. Ca urmare în 1875 începe răscoala din Bosnia şi Herţegovina iar un…
Răscoala din Bosnia şi Herțegovina din 1875-1876 şi rezonanţa ei internaţională.
In relatiile lui cu Bosnia si Hertegovina din secolul al 19-lea, guvernul ottoman a intimpinat multe dintre problemele existente si in perioada anterioara. Evenimentele din Bosnia si Hertegovina erau strins…
Răscoala din Bulgaria (1876) şi influenţa ei asupra evoluției “chestiunii orientale” .
In ciuda sentimentului de descurajare din cauza celor petrecute in trecut, alti membri ai comitetului au continuat totusi pregatirile pentru revolta. Revolta de la Stara Zagora din 1875 a avut…
Diplomaţia marilor puteri în ajunul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.
Marile puteri au făcut tot posibilul şi imposibilul pentru a nu permite Rusiei să-şi consolideze poziţiile în regiunea Balcanică. În caz contrar ea avea să capete mult-dorita ieşire la Mediterana.…
Reuniunea de la Reichstadt şi importanţa ei internaţională.
Reprezentantii Aliantei Celor Trei Imparati s-au aflat in strinsa legatura in perioada conflictului Impreiului Otoman cu Serbia si Muntenegru. Dupa declansarea conflictului balcanic, Gorceakov si Andrassy s-au intilnit in iulie…
Războiul Serbiei şi Muntenegrului împotriva Imperiului Otoman (1876) şi diplomaţia marilor puteri.
Atunci cind Imperiul Otoman nu a reusit sa inabuse rascoala din Bosnia si Hertegovina, membrii Aliantei celor 3 imparati s-au consultat intre ei. In decembrie 1875 cele 3 Puteri au…
Conferința de la Constantinopol şi rolul ei în escaladarea “crizei orientale”.
Rusia a obtinut, in schimbul neimplicarii sale in Bosnia ,aprobarea Austro- Ungariei sa intervina pentru a impiedica infringerea Serbiei si Muntenegrului de catre turci.Asa,deci,Rusia se pregatea de razboi ,dar in…
Criza Orientală şi congresul de la Berlin.
Criza orientală a fost o sintagmă apărută în timpul războiului Crimeii din 1853-1856 dintre Rusia şi Imperiul otoman, Anglia şi Franţa. Înfrântă, Rusia urmărea să-şi ia revanşa, ceea ce şi…
Chestiunea Orientală în anii 1887-1897 – un deceniu de calm relativ.
Marea nemultumire a Rusie fata de rezultatele slabe ale razboiului ruso-turc s-a intors ulterior nu impotriva adversarului fatis,MB,ci asupra aliatilor ei mai ales Germaniei.Multi oameni de stat rusi erau de…
Războiul greco-otoman (1897).
Războiul Greco-Otoman din 1897 mai este numit şi “războiul de 30 de zile” în istoriografia greacă. Condiţiile: Imp. Otoman, conform Congresului de la Berlin (1878), semnase Convenţia de la Haleppa,…
Crearea Triplei Înțelegeri. (Antanta-1907) şi repercusiunile ei asupra Peninsulei Balcanice şi poziției externe a Imperiului Otoman.
În pol. sa externă fiecare mare putere îşi apăra propriile interese.Forţa sa singură nu era însă întodeauna suficientă p/t a le impune în consecinţă sa urmărit relizarea unor alianţe,ducînd la…
Implicaţile europene ale răscoalei din Macedonia ( 1903).
În această perioadă în Maced, situaţia haotică şi violentă provocată de acţiunile bandelor şi de tulburările din rîndul populaţiei depăşea capacitatea de control a otomanilor. Marile puteri au făcut în…
Lovitura de stat bolşevică.
Lovitura de stat bolsevică a fost a II-a faza a Revolţiei ruse din 1917 prin care s-a preluat puterea cu forţa de la guvernul socialist al lui Kerenski. Aceasta lovitură…
Forţele militare şi navale la începutul declanşării Primului Război Mondial.
In saptamana “tragica “ ce au urmat zilei de 15/28 iulie 1914 statele membere ale celor 2 aliante au intrat in razb. It- membra a Triplei Aliante s-a declarat neutra,…
Campaniile militare din 1916.
Pt anul 1916, comandamentele militare au preg planuri offensive menite sa puna capat razb de pozitii. Germ a initiat ofensiva pe frontal de vest, la Verdun. Planurile germane au esuat,…
Pacea separată rusă din 1918.Consecinţele militare.
Tratatul de la Brest-Litovsk a fost unul de pace semnat la 3 mart 1918, la Brest intre Ru si Puterile Centrale, marcand iesirea Ru din razb. Tratatul a devenit nul…
Europa beligerantă la sfârşitul 1916.
Elanul ostasilor comparativ cu anii 1914-15 s-a m temperat. Conducatorii armatei erau nevoiti sa preg modalitati superioare pt a-i convinge pe ostasi sa mearga in lupte.Cei din spatele frontului dau…
Forţele economice ale Europa la începutul declanşării primului război mondial.
Dezv econom a statelor capitaliste este diferita de cea a celorlalte.Carte 1900 I loc in lume in dezv tehnico-econil ocupau SUA.II loc- Germ, III-loc MB,IV- Fr. MB pierzandu-si intaietatea in…
Prăbuşirea Puterilor Centrale.
Anul 1917,devine anul marii crize.Este evident ca nici o grupare beligeranta nu si-a atins scopurile. In rezultatul loviturii de stat bolsevice, care in ansamblu este cel m imp eeveniment al…